Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, în vederea determinării omenirii la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, și descurajării atitudinilor extremiste dominate de violență și ură.

Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței generale a UNESCO de la Paris, din 16 noiembrie 1995, când statele membre UNESCO au adoptat ''Declarația principiilor toleranței'', enunțată în 1986, care definește termenul de toleranță ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, a manierelor de exprimare, a calității noastre de ființe umane. Un an mai târziu, în 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 51/95, a invitat țările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acțiuni de promovare a toleranței și păcii, prin activități la care să participe atât instituțiile de învățământ, cât și publicul larg, potrivit www.un.org și https://en.unesco.org/events/international-day-tolerance.

Statele membre ONU sunt încurajate să organizeze manifestări axate pe programe și acțiuni educative prin care să-i mobilizeze pe cetățeni să aibă atitudini tolerante. Manifestările îi vizează atât pe copii, cât și pe adulți, iar educația pentru toleranță, mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranței, trebuie îndreptată împotriva fricii și excluziunii și către dezvoltarea capacității indivizilor de a judeca liber și independent. Astfel, pot fi prevenite nedreptatea, violența, discriminarea și marginalizarea care sunt forme ale intoleranței.

Toleranța înseamnă, în esență, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturale, a formelor de expresie, capacitatea de a recunoaște și de a respecta convingerile altora. Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile și libertățile fundamentale ale omului, democrația și statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace și reconciliere, un principiu de bază al democrației și dezvoltării durabile, implicând respingerea dogmatismului și absolutismului și asigurând supraviețuirea societăților multietnice și multiculturale. Înseamnă, totodată, îngăduință, indulgență, răbdare, și se poate exprima la orice nivel, de la individ la stat.

Într-o lume și într-o perioadă a mondializării, a diversității și a mobilității, toleranța în familie, în comunitate sau între state, este mai necesară ca oricând. Liderii mondiali au recunoscut acest lucru prin adoptarea Declarației Mileniului în anul 2000, plasând toleranța printre valorile fundamentale care stau la baza relațiilor internaționale în secolul XXI.

Așadar, ONU se angajează să consolideze toleranța prin încurajarea înțelegerii reciproce între culturi și popoare. Acest imperativ se află în centrul Cartei ONU, precum și al Declarației Universale a Drepturilor Omului, și este mai important ca niciodată în această perioadă, în care sunt manifestări ale extremismului și pe fondul intensificării conflictelor, caracterizată printr-o desconsiderare fundamentală a vieții umane.

Pentru promovarea toleranței și non-violenței, în 1995, la aniversarea a 125 de ani de la nașterea lui Mahatma Gandhi, a fost înființat Premiul UNESCO-Madanjeet Singh. Acesta recompensează activități semnificative în domeniile științific, artistic, cultural sau de comunicare, care vizează promovarea unui spirit de toleranță și non-violență și se acordă o dată la doi ani, cu ocazia Zilei internaționale a toleranței.

În 2024, Premiul UNESCO-Madanjeet Singh a fost acordat Rețelei de Interpreți și Promotori Interculturali (REDIN), o rețea și organizație a societății civile de interpreți și promotori interculturali din Oaxaca, Mexic. Fondată în 2019, REDIN oferă servicii de formare și traducere persoanelor din comunitățile indigene, lipsite de drepturi fundamentale, potrivit www.unesco.org. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)