La 15 noiembrie se marchează Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român.

În 1976, a avut loc transformarea Grupului 279 Scafandri, înființat la 15 noiembrie 1967, în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit portalului www.centruldescafandri.ro.

Marele Stat Major, prin Dispoziția din 6 octombrie 1976 transmisă Comandamentului Marinei Militare, anunță înființarea Centrului 39 Scafandri, dislocat în Constanța și subordonat Comandamentului Marinei Militare, începând cu data de 1 octombrie 1976. Centrul 39 Scafandri a luat ființă prin dizolvarea Grupului 279 Scafandri din garnizoana Mangalia, tehnica și efectivele grupului intrând în compunerea Centrului.

Prin Hotărârea Guvernului din 21 iulie 1993, Centrul 39 Scafandri a fost autorizat ca organism unic de brevetare, pregătire și perfecționare a scafandrilor profesioniști din țară, din același an restructurându-și și diversificându-și activitățile, prin executarea de lucrări cu scafandri la nave, cheiuri și structuri imerse; formarea și atestarea personalului medical de specialitate; desfășurarea activității de cercetare științifică pentru realizarea de mijloace tehnice și tehnologii de lucru sub apă. În 1998, Centrul de Scafandri a fost acceptat ca membru în Grupul de Lucru pentru Standardizarea Problemelor de Scufundare (UDWG), structură coordonată de Agenția Navală de Standardizare a NATO, iar un an mai târziu a fost inclus în ATP 67 B - Manual de Salvare de pe Submarine.

Începând cu anul 2016, cu avizul favorabil al Serviciului Istoric al Armatei, Ziua Aniversară a Centrului 39 Scafandri, Ziua Scafandrilor Militari și Ziua Scafandrului Român este modificată din data de 1 octombrie în data de 15 noiembrie. Potrivit documentelor de arhivă, se confirmă înființarea Centrului 39 Scafandri între 1-30 octombrie 1976, prin dizolvarea și transformarea Grupului 279 Scafandri, preluând în componența sa tehnică și efectivele acestuia, conform portalului https://www.mangalianews.ro/.

Printre realizările extraordinare ale scafandrilor militari se remarcă: prima scufundare în saturație cu amestecuri heliu-oxigen, la adâncimea de 301 m (1981), prima scufundare în saturație după o tehnologie proprie cu amestecuri heliu-oxigen la adâncimea de 350 metri (1982), prima scufundare în saturație după o tehnologie proprie cu amestecuri azot-oxigen (februarie 1983), omologarea unei tehnologii de scufundare în saturație cu amestecuri azot-oxigen și recordul național de adâncime, la 500 metri, prin scufundare în saturație, executată în perioada 25 septembrie - 9 octombrie 1984, potrivit volumului 'Calendarul Tradițiilor Militare' (2010) și portalului www.centruldescafandri.ro.

În anul 2020, Ziua scafandrilor militari și a scafandrului român a fost marcată prin organizarea unei ceremonii festive, în portul Constanța, de Divizionul 175 Nave Scafandri de Luptă 'Comandor Constantin Scarlat', pentru a cinsti memoria întemeietorului scafandreriei române moderne, Constantin Scarlat, fost cercetător și cadru militar al Marinei Militare Române, potrivit Statului Major al Forțelor Navale (SMFN). Personalitatea comandorului Constantin Scarlat a marcat întemeierea și dezvoltarea scafandreriei române moderne. A fost cercetătorul subacvatic care a inițiat scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă, punând bazele primei unități de scafandri din Marina Militară Română, în 1967, și ale unui sector de cercetare a acestui domeniu, în 1969. Tot lui i se atribuie meritul realizării primei hărți a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre. A fost ofițer secund pe nava de cercetări și intervenție cu scafandri de mare adâncime 'Emil Racoviță' (1977-1979) și după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor românești de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic, potrivit sursei citate.

În baza Hotărârii Guvernului din 21 iulie 1993, Centrul 39 Scafandri a fost autorizat ca organ unic de brevetare, pregătire și perfecționare a scafandrilor profesioniști din țară.

Începând cu anul 1993, Centrul 39 Scafandri și-a restructurat și diversificat activitățile precum: desfășurarea de lucrări cu scafandri la nave, cheiuri și structuri imerse; formarea și atestarea personalului medical de specialitate; derularea activităților de cercetare științifică pentru realizarea de mijloace tehnice și tehnologii de lucru sub apă, potrivit https://www.centruldescafandri.ro/scurt-istoric/.

În 1994, pe fondul perfecționării structurilor organizatorice din Marina Militară, Centrul 39 Scafandri devine Brigada de Submarine și Scafandri, având în subordine o unitate de scafandri de mare adâncime, o unitate de scafandri de luptă și submarinul ''Delfinul''. În Comandamentul brigăzii a funcționat o Școală de scafandri și un Laborator Hiperbar. Unitatea de scafandri de mare adâncime avea în înzestrare navele ''Emil Racoviță'' și ''Grigore Antipa'', dotate cu echipamente de scufundare și lucru până la adâncimi de 120 metri, respectiv 250 metri.

Anul 1998 a însemnat revenirea la titulatura ''Centrul 39 Scafandri'', iar unitățile de scafandri de mare adâncime și de scafandri de luptă din subordine au fuzionat, rezultând Divizionul 175 Nave Scafandri.

Secția Scafandri de Luptă din Divizionul 175 a devenit, în decembrie 2014, Secția Scafandri de Luptă și Operații Speciale cu indicativul UM 02014, iar din mai 2016 s-a transformat în Divizionul 164 Forțe Navale pentru Operații Speciale, în subordinea Centrului 39 Scafandri. Data de 1 noiembrie 2019 avea să reprezinte intrarea Divizionului 176 Nave Scafandri de mare adâncime în compunerea Centrului 39 Scafandri, iar de la 13 august 2020, Divizionul 175 Nave scafandri de luptă primește denumirea oficială de Divizionul 175 Nave scafandri de luptă ''Comandor Constantin Scarlat''.

În cei peste 50 de ani de existență, Centrul 39 Scafandri a plătit un greu tribut misiunilor dificile desfășurate pe teritoriul național sau în teatre externe de operații prin pierderea a 19 eroi care și-au închinat viața acestei importante arme a Armatei Române, potrivit www.centruldescafandri.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)