Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006.

Pentru ediția din 2025 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat, OMS a propus tema 'Diabetul în toate etapele vieții', subliniind, astfel, 'importanța unei abordări pe tot parcursul vieții pentru prevenirea și gestionarea diabetului'. Fiecare persoană care trăiește cu diabet, indiferent de vârstă, ar trebui să aibă acces la îngrijire integrată, medii de susținere și politici care promovează sănătatea, demnitatea și autogestionarea.

Mesajele cheie transmise de OMS în 2025 sunt: diabetul poate afecta oamenii în fiecare etapă a vieții; din copilărie până la bătrânețe, eforturile de prevenire și îngrijire a diabetului trebuie avute constant în vedere; suferinzii de diabet trebuie sprijiniți indiferent de vârsta pe care o au, arată who.int.

În 2024, tema Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat a fost 'Diabetul și bunăstarea' ('Diabetes and well-being'), conform un.org. Tratamentul corect și adoptarea unui stil de viață potrivit, în conjuncție cu susținerea din partea familiei și a comunității, pot asigura o viață normală și satisfăcătoare celor afectați de diabet. În lipsa unui sistem eficient de sănătate și a susținerii sociale, însă, 63% dintre suferinzii de diabet au o calitate a vieții marcată de frica aparițiilor complicațiilor cauzate de boală, în timp ce 28% dintre diabetici au dificultăți în a-și păstra optimismul și buna dispoziție, arată worlddiabetesday.org.

Potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES la 15 noiembrie 2024 de Forumul Român de Diabet, în toată lumea există o tendință de creștere a numărului de cazuri de diabet zaharat, iar situația din țara noastră nu face excepție. În ultimii ani, numărul de persoane care suferă de această afecțiune a crescut semnificativ, iar estimările OMS arată că în 2030, la nivel global, vor exista 643 de milioane de bolnavi, comparativ cu 537 de milioane în prezent.

În România, numărul celor care suferă de diabet zaharat se ridica, la nivelul anului 2024, la 1.229.971 de persoane, conform cifrelor publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pe lângă bolnavii înscriși în Programul Național de diabet zaharat, există un număr semnificativ de persoane care nu știu că trăiesc cu boala. În cadrul unui proiect pilot de evaluare a riscului de diabet de tip 2, derulat în farmacii de Forumul Român de Diabet în 2023, 22% dintre cei peste 10.000 de participanți au fost identificați cu risc mare sau foarte mare de a dezvolta diabet în următorii 10 ani.

Cifrele în creștere sunt influențate de mai mulți factori, în strânsă legătură cu predispoziția genetică, dar și cu stilul de viață, cum ar fi sedentarismul, alimentația nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool sau tulburările de somn; astfel, odată îndreptate aceste comportamente nesănătoase, instalarea diabetului zaharat poate fi evitată.

La 20 octombrie 2020, Parlamentul României a adoptat Legea privind prevenția și depistarea precoce a diabetului. Actul normativ cuprinde următoarele trei direcții de acțiune: I. Educația populației pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos și responsabil; II. Screening pentru depistarea precoce a diabetului; III. Prevenția sau întârzierea instalării diabetului. Țara noastră se numără printre puținele din lume care au o lege prin care se reglementează prevenția diabetului zaharat, se arată într-un comunicat al Forumului Român de Diabet.

În anul 2022, țările membre ale OMS și-au propus atingerea a cinci ținte până în 2030. Acestea sunt: depistarea și diagnosticarea a peste 80% dintre persoanele cu diabet; controlul satisfăcător al glicemiei pentru 80% dintre diabetici; ținerea sub control a tensiunii arteriale pentru 80% dintre suferinzii de diabet; 60% dintre diabeticii cu vârsta de peste 40 de ani să aibă acces la tratament cu statine; toate persoanele diagnosticate cu diabet de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină și la posibilitatea auto-monitorizării nivelului de glucoză din sânge, potrivit who.int.

Conform site-ului Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înființate, la Spitalul Colțea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a inițiat ''Registrul de Diabet'', pentru ca în 1942 să se înființeze la Spitalul Colțea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ''Le Diabete'', prima de acest gen din țară și printre puținele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Știință de la Paris. În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriție și dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colțea la Spitalul Cantacuzino.

Societatea Română de Diabet, Nutriție, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înființarea specialității de diabet, nutriție și boli metabolice în România, care, în 1970, se regăsește ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialități al MS. Prima serie de specialiști își începe activitatea în 1976.

Forumul Român de Diabet este o platformă de colaborare care reunește pe toți cei interesați de prevenția, diagnosticarea și managementul integrat al diabetului zaharat, inclusiv Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice alături de Federația Română de Diabet Nutriție și Boli Metabolice. Inițiativa se alătură celei similare create la nivelul Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice și Forumului European al Diabetului.

Diabetul este numele dat mai multor boli metabolice și endocrine. Diabetul zaharat poate fi de tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism, și de tipul 2, caracterizat prin prezența unei cantități mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică față de normal, fără însă a lipsi cu desăvârșire. La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor și mineralelor din organism.

Un al treilea tip de diabet este cel gestațional, ce se poate declanșa în perioada de sarcină la femei sănătoase. Chiar dacă dispare după perioada de sarcină, poate crește riscul apariției diabetului de tip 2.

Dacă diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, cel de tip 2 poate fi evitat prin controlul greutății, o dietă sănătoasă și activitate fizică regulată. Persoanele aflate în grupa de risc, identificate în funcție de vârstă, circumferința taliei și istoricul medical al familiei, este indicat să fie controlate periodic pentru determinarea nivelului de glucoză în sânge, conform site-ului Federației Asociației Diabeticilor din România, fadr.ro.

Potrivit Ghidului de management al diabetului zaharat, elaborat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, o dietă care poate ajuta la prevenirea sau întârzierea apariției diabetului de tip 2 ar trebui să țină cont de următoarele recomandări: eliminarea/limitarea zahărului și a glucidelor rafinate din dietă, scăderea aportului de glucide, scăderea dimensiunilor porțiilor, consumul alimentelor bogate în fibre, optimizarea nivelurilor de vitamina D, scăderea aportului de alimente procesate, consumul de apă în dauna băuturilor îndulcite artificial sau a sucurilor de fructe, conform societate-diabet.ro.

În condițiile unui control inadecvat al diabetului, creșterea glicemiei poate provoca, în timp, leziuni în întregul organism, afectând în special ochii, rinichii, vasele de sânge, inima și sistemul nervos, arată doc.ro. Controlul greutății și evitarea sedentarismului ajută în ameliorarea simptomelor diabetului, însă persoana diagnosticată este necesar să fie în permanență monitorizată de medicul specializat în boli de nutriție. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.societate-diabet.ro