Sculptorul francez Auguste Rodin a fost profund inspirat de tradiție, dar s-a răzvrătit împotriva formelor sale idealizate.

De-a lungul unei cariere care s-a întins de la sfârșitul anilor 1880 și până la finalul vieții, 1917, a introdus practici inovatoare care au deschis calea pentru sculptura modernă. El credea că arta ar trebui să fie fidelă naturii, o filosofie care i-a modelat atitudinea față de modele și materiale, menționează https://rodinmuseum.org/.

Controversele au înconjurat anumite dintre lucrările sale, cum ar fi scandalurile din jurul Epocii Bronzului sau Monumentului lui Honoré de Balzac, și proiectele sale nedefinitivate, cel mai cunoscut fiind 'The Gates of Hell' ('Porțile Iadului'), puțini dintre cei care recunosc sculpturile lui Rodin nu au fost mișcați de ele.

Geniul său a fost evidențiat prin capacitatea de a exprima adevăruri interioare ale psihicului uman, iar privirea sa a pătruns dincolo de aspectul exterior al lumii. Explorând acest tărâm, dincolo de suprafață, Rodin a dezvoltat o tehnică agilă pentru redarea stărilor fizice extreme care corespund expresiilor de frământare interioară sau bucurie copleșitoare.

El a sculptat un univers de mare pasiune și tragedie, o lume a imaginației care a depășit realitatea banală a existenței de zi cu zi, mai menționează https://rodinmuseum.org/.

Rodin nu a studiat la École des Beaux-Arts din Paris, prestigioasa școală pentru formarea artiștilor francezi. Concentrarea sa asupra formei umane și utilizarea diverselor materiale precum bronzul, marmura, ipsosul și lutul ilustrează respectul său pentru tradiția sculpturală și dorința sa de a lucra în cadrul sistemului pentru comenzi și oportunități expoziționale. Semnele distinctive ale stilului lui Rodin - decizia sa de a nu netezi sau ascunde semnele procesului său sculptural și crearea de sculpturi din părți ale corpului, cum ar fi mâinile - au fost revoluționare în vremea sa. Intensitatea evocatoare a operelor sale a fost elaborată de mulți artiști care l-au urmat, inclusiv mulți care au lucrat în studioul său, precum Constantin Brâncuși și Aristide Maillol.

Auguste Rodin s-a născut la Paris, la 12 noiembrie 1840. Rodin a avut un frate și o soră cu doi ani mai mare decât el, Maria. Din cauza vederii slabe, Rodin a fost foarte afectat la o vârstă fragedă. Urmând cursurile Petite École, nu a putut vedea figurile desenate pe tablă și, ulterior, a avut dificultăți în a urma lecțiile complicate din cursurile de matematică și științe. Fără să-și dea seama de vederea sa imperfectă, Rodin a găsit alinare în desen - o activitate care i-a permis tânărului să-și vadă limpede progresul în timp ce exersa pe hârtia de desen. Curând, Rodin a început să deseneze frecvent, oriunde putea și orice vedea sau își imagina.

Până la vârsta de 13 ani, Rodin își dezvoltase abilități evidente ca artist și a început curând să urmeze cursuri oficiale de artă. În timp ce își finaliza studiile, însă, tânărul artist aspirant a început să se îndoiască de sine, primind puțină validare sau încurajare din partea instructorilor și a colegilor săi. Patru ani mai târziu, la vârsta de 17 ani, Rodin a aplicat pentru a participa la École des Beaux-Arts, o instituție prestigioasă din Paris. A fost dezamăgit când școala i-a refuzat admiterea, cererea sa fiind respinsă de două ori, arată www.biography.com.

Rodin a avut o carieră în artele decorative o perioadă, lucrând la monumente publice, orașul său natal se afla în plină renovare urbană. Sculptorul s-a alăturat, de asemenea, pentru scurt timp unui ordin catolic, îndurerat de moartea surorii sale în 1862.

Până la mijlocul anilor 1860, a finalizat ceea ce avea să descrie mai târziu ca prima sa lucrare majoră, 'Mask of the Man With the Broken Nose' ('Masca bărbatului cu nasul spart' - 1863-64). Lucrarea a fost respinsă de două ori de Salonul de la Paris din cauza realismului portretului, care se îndepărta de noțiunile clasice de frumusețe și prezenta chipul unui meșter local.

Mai târziu, Rodin a lucrat sub conducerea colegului său sculptor Albert-Ernest Carrier-Belleuse și a preluat un proiect major care i-a fost atribuit la Bruxelles, Belgia. O călătorie fatidică în Italia în 1875, cu ochii pe opera lui Michelangelo, a stârnit și mai mult artistul interior, iluminându-l către noi tipuri de posibilități; s-a întors la Paris inspirat să proiecteze și să creeze.

În 1876, Rodin a finalizat lucrarea 'The Vanquished' (redenumită ulterior 'The Age of Bronze' ('Epoca bronzului'), o sculptură a unui bărbat nud care își strânge ambii pumni, cu mâna dreaptă deasupra capului. O reprezentare a suferinței în mijlocul speranței pentru viitor, lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1877, fiind avansată opinia că sculptura părea atât de realistă încât a fost modelată direct din corpul modelului.

În deceniul următor, a reușit să-și consolideze stilul artistic distinct cu o listă de lucrări aclamată, uneori controversată, evitând formalitatea academică în favoarea unei supleți vitale a formei. Cu o echipă numeroasă care l-a ajutat în realizarea finală a sculpturilor, Rodin a continuat să creeze o serie de lucrări celebre, inclusiv 'The Burghers of Calais' ('Burghezii din Calais'), un monument public din bronz care înfățișează un moment din timpul războiului de 100 de ani dintre Franța și Anglia, în 1347.

Lucrarea, care include șase statui umane, descrie o poveste de război în timpul căreia șase cetățeni francezi din Calais au primit ordin de la monarhul Eduard al III-lea al Angliei să-și abandoneze casa și să se predea - desculți și cu capul gol, purtând frânghii în jurul gâtului și ținând cheile orașului și ale castei în mâini - regelui, care urma să ordone executarea lor ulterior. 'Burghezii din Calais' este o portretizare a momentului în care cetățenii au părăsit orașul, iar grupul a fost ulterior cruțat de moarte datorită cererii reginei Philippa. Rodin a început să lucreze la monument în 1884, după ce a fost însărcinat de Calais să îl creeze. Cu toate acestea, piesa a fost dezvelită un deceniu mai târziu, în 1895, arată www.biography.com.

Rodin a început să lucreze, în 1880, la 'The Gates of Hell' ('Porțile Iadului'), monument complex parțial inspirat de Divina Comedie a lui Dante și de Florile Răului de Charles Baudelaire. Ale lucrări remarcabile de sculptură asociate grupului monumentului sunt iconicul 'The Thinker' ('Gânditorul', 1880, menit să fie o reprezentare a lui Dante însuși) și piesa culminantă 'Gates's' ('Porților'), 'The Three Shades' ('Cele Trei Umbre' - 1886), 'The Old Courtesan' ('Bătrâna Curtezană' - 1887) și 'Man With Serpent' ('Omul cu șarpe' - 1887), descoperit postum. Munca depusă la această lucrare a durat până în 1917. Deși Rodin a dorit să expună lucrarea 'Porțile' până la sfârșitul deceniului, proiectul s-a dovedit mare consumator de timp față de prognoza inițială și a rămas neterminat.

Decenii mai târziu, curatorul Léonce Bénédite a inițiat reconstrucția lucrării fragmentate pentru o turnare în bronz din 1928. Rodin a produs alte sculpturi majore în anii următori, inclusiv monumente dedicate unor mari literari francezi, precum Victor Hugo și Honoré de Balzac.

Rodin a murit la 17 noiembrie 1917, la Meudon, Franța, la câteva luni după moartea partenerei sale, Rose Beuret. Aclamat timp de peste un secol, Rodin este considerat pe scară largă drept pionierul sculpturii moderne. Cu mostre din lucrările sale găsite în întreaga lume, moștenirea sa continuă să fie studiată și profund admirată de artiști, experți, cercetători și cunoscători de artă, dar și de cei cu un ochi neantrenat, menționează www.biography.com. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Musée Rodin/Facebook