PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Vladimir Găitan
Vladimir Găitan, unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru și film din România, s-a născut la 2 februarie 1947, la Suceava. A absolvit, în 1970, Institutul de artă Teatrală și Cinematografică (IATC), potrivit volumului '1234 cineaști români', autori Cristina Corciovescu și Bujor T. Rîpeanu (Ed. Științifică, 1996).
A debutat pe scena Teatrului de Comedie, unde a realizat roluri memorabile în piese ca 'Mutter Courage' de Bertholt Brecht (1972), 'Trei surori' de A.P. Cehov (1975), '12 oameni furioși' de Reginald Rose (1977), 'Cinema' de Jean Anouilh (1979), 'Pierrot' de Moliere (1980), 'Turnul de fildeș' de Viktor Rozov (1981). Tot la Teatrul de Comedie, după 1990, a jucat în piesele 'Amphitrion' de Moliere, 'Fuga' de Mihail Burgakov, 'Anna Karenina' de L.N. Tolstoi, '...escu' de Tudor Mușatescu, 'Poker' de Adrian Lustig, 'Soare pentru doi' de Pierre Sauvil, 'Revizorul' de N.V. Gogol, 'Pescărușul' de A.P. Cehov.
Actorii Vladimir Găitan (stg.), Radu Beligan (ctr.) şi Mircea Albulescu (dr.) la comemorarea a 100 de ani de la naşterea romancierului Camil Petrescu, 1994.
Foto: (c) SIMION MECHNO/Arhiva istorică AGERPRES
Vladimir Găitan a fost director al Teatrului de Comedie din București în perioada 1994-1996, menționează site-ul https://comedie.ro/.
De asemenea, a jucat și pe scena Teatrului 'Nottara', în piese precum 'Întâlnire la Sunles' de Jean Anouilh, regia Geo Saizescu (1994), 'Îngeri în America' de Tony Kushner, regia Theodor Cristian Popescu (1998). În 2001, a devenit director al Teatrului 'Nottara' (13 februarie-20 iunie).
Vladimir Găitan, 1997.
Foto: (c) SANDA BRUMĂRESCU/Arhiva istorică AGERPRES
Pe marile ecrane a debutat în filmul 'Reconstituirea', în regia lui Lucian Pintilie (1969), considerat unul dintre cele mai bune filme românești ale tuturor timpurilor, alături de cel care avea să îi devină cel mai bun prieten: George Mihăiță, se menționează pe site-ul https://premiilegopo.ro/. ''Povestea reconstituirii unui banal incident, o bătaie între doi tineri, întreprinsă de Miliție, se transformă într-o crimă. Realizat în alb-negru, filmul a avut premiera în ziua de 5 ianuarie 1970, la București, însă a fost interzis la scurt timp. Sunt de reținut și interpretările de excepție ale actorilor George Mihăiță, Vladimir Găitan, George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Ileana Popovici, Stefan Moisescu - cele mai valoroase din întreaga lor carieră cinematografică. Filmul a fost redifuzat abia în 1990'', notează site-ul https://www.icr.ro/.
Au urmat roluri în numeroase filme precum: 'Căldura', regia Șerban Creangă (1969); 'Puterea și adevărul', regia Manole Marcus (1971); 'Săgeata căpitanului Ion', regia Aurel Miheles (1972); 'Ceața', regia Vladimir Popescu-Doreanu (1973); 'Pe aici nu se trece!', regia Doru Năstase (1975); 'Din nou împreună', regia George Cornea (1978); 'Năpasta', regia Alexa Visarion (1982); 'Zbor periculos', regia Francisc Munteanu (1984); 'Omul cu cercel de aur', regia Joachim Hassler (1984); 'Întunecare', regia Alexandru Tatos (1985); 'Racolarea', regia George Cornea (1985); 'Secretul lui Nemesis', regia Geo Saizescu (1986); 'Omul zilei', regia Dan Pița (1997); 'Musafirul de duminică', regia Nae Cosmescu (1979), 'Roberta', regia Valentin Hotea (2000); 'Detectiv fără voie', regia Silviu Jicman (2002).
O colaborare îndelungată a avut cu regizorul Sergiu Nicolaescu, acesta distribuindu-l în multe dintre filmele realizate: 'Zile fierbinți' (1975), 'Accident' (1976), 'Pentru patrie' (1977), 'Ultima noapte de dragoste' (1979), ''Nea Mărin miliardar'' (1979), 'Duelul' (1981), 'Întâlnirea' (1982), 'Wilhelm Cuceritorul' (1982, co-producție franco-română), 'Noi, cei din linia întâi' (1985), 'Francois Villon - poetul vagabond' (1987), 'Mircea' (1988), 'Coroana de foc' (1990), 'Oglinda - Începutul adevărului' (1993), '15' (2005), 'Goldberg - Supraviețuitorul' (2008), 'Poker' (2010).
Actorii Vladimir Gaitan, Catalina Grama (Jojo), si Valentin Teodosiu alaturi de Sergiu Nicolaescu la intalnire informala cu presa organizata dupa vizionarea comediei 'Poker' regizata de Sergiu Nicolaescu, 2010.
Foto: (c) GEORGE CĂLIN// AGERPRES FOTO
A avut numeroase roluri și în spectacole de teatru TV sau radiofonic și, de asemenea, a jucat în seriale și telenovele românești precum 'Roberta', 'Căsătorie imposibilă', 'Daria, iubirea mea', 'Cu un pas înainte', 'Inimă de țigan', 'State de România - Student la Sorbona'.
Vladimir Găitan a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național ''Serviciul Credincios'' în grad de Cavaler, alături de alți actori, 'pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București'.
La 7 mai 2015, Vladimir Găitan și-a lansat, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași, volumul 'Zig zag prin alfabetul vieții'.
Vladimir Găitan, 2012.
Foto: (c) EMIL BADEA// AGERPRES FOTO
La Gala Premiilor Gopo 2018, care a avut loc la 27 martie 2018, Premii pentru întreaga carieră au fost oferite actorilor George Mihăiță și Vladimir Găitan, la 50 de ani de la începerea filmărilor la ''Reconstituirea'' (regia Lucian Pintilie), ''în semn de recunoștință și apreciere pentru întreaga lor activitatea artistică''. ''Filmul regizorului Lucian Pintilie, considerat unul dintre cele mai bune filme românești ale tuturor timpurilor, a reprezentat o rampă de lansare pentru cei doi actori, aflați pe atunci la primele lor roluri pe marele ecran, și totodată începutul unei prietenii care durează de cinci decenii', se arăta într-un comunicat de presă.
Actorul Vladimir Găitan a murit la 10 noiembrie 2020. A fost înmormântat pe Aleea Artiștilor de la Cimitirul Bellu.
Actorul Vladimir Gaitan, membru al juriului Festivalului National de Comedie de la Galati, in timpul festivitatii de premiere, 2013.
Foto: (c) FLORIN MATEI/ AGERPRES FOTO
La 10 noiembrie 2024, la sediul Teatrului de Comedie din București a avut loc ceremonia de dezvelire a monumentului de for public, realizat de Alexandru Siminic, în memoria actorului Vladimir Găitan. Monumentul completează seria celor douăsprezece monumente de for public din cadrul proiectului 'Aleea Comediei', în memoria îndrăgiților actori Radu Beligan, Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Amza Pellea, Iurie Darie, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Ion Lucian, Ștefan Tapalagă, Vasilica Tastaman, Cornel Vulpe, Silviu Stănculescu, actori care au scris pagini de aur în istoria comediei românești, după cum se menționa într-un comunicat de presă al Teatrului de Comedie din 6 noiembrie 2024. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l