În 2025, în prima zi de joi a lunii noiembrie - 6 noiembrie - este marcată Ziua internațională împotriva violenței și a bullying-ului la școală, inclusiv a cyberbullying-ului, potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/.

Un număr semnificativ de copii și adolescenți din întreaga lume se confruntă cu violența școlară și hărțuirea, inclusiv hărțuirea cibernetică, care le afectează negativ sănătatea, bunăstarea și educația.

În cadrul celei de-a 40-a Conferințe Generale a UNESCO, desfășurată în 2019, la Paris, prima zi de joi a lunii noiembrie a fost proclamată drept Ziua internațională împotriva violenței și a bullying-ului în școli, inclusiv a cyberbullying-ului. Statele membre UNESCO au recunoscut, odată cu declararea acestei zile, că violența în școală, sub toate formele sale, este o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, sănătate și bunăstarea acestora.

Cu acest prilej, un apel a fost lansat către toate statele membre UNESCO, partenerii ONU și alte organizații internaționale și regionale relevante, către societatea civilă, inclusiv către organizații neguvernamentale, persoane fizice și alte părți interesate pentru a contribui la promovarea, celebrarea și organizarea acestei zile internaționale. În această zi, elevii, părinții, membrii comunităților educaționale, autoritățile educaționale, o serie de sectoare și parteneri, inclusiv industria tehnologică, sunt invitați să ia parte la prevenirea tuturor formelor de violență și la promovarea unor medii sigure de învățare, atât de importante pentru sănătatea, bunăstarea și educația copiilor și tinerilor, potrivit https://unesdoc.unesco.org/.

Prima ediție a Zilei internaționale împotriva violenței și a bullying-ului la școală, inclusiv a cyberbullying-ului, a avut loc în 2020.

În 2025, această zi se desfășoară sub tema 'Screen smart: Learning to be safe in the digital era'.

Odată cu progresele rapide ale tehnologiei digitale și ale inteligenței artificiale, elevii sunt din ce în ce mai expuși riscurilor de violență online, facilitată de tehnologie. Violența online extinde fenomenele de bullying, inclusiv cyberbullying-ul și violența de gen facilitată de tehnologie, dincolo de sala de clasă, în spațiul digital.

Aproximativ 58% dintre fete și tinere se confruntă cu hărțuire online, iar elevii din rândul minorităților și migranților se confruntă cu ură și excluziune online disproporționate. Cu toate acestea, conform Raportului Global de Monitorizare a Educației pentru Tineret din 2024, doar 16% dintre țări au adoptat o legislație pentru a preveni cyberbullying-ul prin educație.

Educația este o primă linie de apărare - sălile de clasă sigure trebuie să se extindă la ecrane sigure. Iar învățarea siguranței online sau 'ecran inteligent' este esențială pentru protejarea educației de calitate pe care o merită copiii și tinerii.

UNESCO organizează un simpozion, în acest sens, pe 25 noiembrie, intitulat: 'Connected, protected and empowered: Ending online & tech-facilitated violence so all learners can thrive.', conform https://unesdoc.unesco.org/.

Bullying-ul se poate identifica, indică site-ul https://www.unicef.org, prin următoarele trei caracteristici: intenție, repetiție și putere. Un abuzator are intenția de a provoca durere, fie prin acte de violență fizică sau cuvinte ori printr-un comportament care rănește și o face în mod repetat. Băieții au mai multe șanse de a se confrunta cu bullying fizic, pe când fetele trăiesc mai des experiența bullying-ului psihologic. Bullying-ul este mai degrabă un tipar de comportament și mai puțin un incident izolat. De obicei, copiii care hărțuiesc au un statut social perceput ca fiind superior sau se află într-o poziție de putere, precum copiii care sunt mai mari, mai puternici sau cei care sunt percepuți a fi populari. Copiii cei mai vulnerabili se confruntă cu un risc crescut de a cădea victimă bullying-ului. Aceștia sunt de obicei copii din comunități marginalizate, copii din familii vulnerabile, copii cu identități de gen diferite, copii cu dizabilități sau copii migranți, ori refugiați etc. Bullying-ul se poate produce atât în mediul fizic cât și virtual.

Cyberbullying-ul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale și are loc pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați. Printre exemple se numără: răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare; transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje; copierea identității unei persoane și transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva. Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece concomitent. Dar cyberbullying lasă amprente digitale - înregistrări care se pot dovedi utile și care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii, conform https://www.unicef.org. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: unesdoc.unesco.org