Luna noiembrie, cunoscută în tradiția populară sub numele de 'Brumar', marchează sfârșitul toamnei și pregătirea pentru un nou anotimp, cel alb și înghețat, al iernii. Nopțile sunt și mai lungi (de 14 ore), iar zilele și mai scurte (doar 10 ore). Este luna a unsprezecea în calendarele iulian și gregorian cu început de an la 1 ianuarie și era luna a noua în calendarul roman cu început de an la 1 martie.

Calendarul iulian, bazat pe cel egiptean, a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. și pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie. Înaintea acestuia a fost folosit calendarul roman, mai complicat, romanii fiind convinși că o lună nu putea avea număr par de zile (excepție făcând februarie, care avea 28) și erau patru luni a câte 31 de zile, șapte a câte 29 și una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile. Calendarul iulian era destul de precis, dar avea o foarte mică eroare: stabilea durata anului la 365 de zile și 6 ore, când de fapt era de 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde, ceea ce însemna că în fiecare an data oficială era în urma celei astronomice. În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, folosit astăzi, pentru a corecta eroarea acumulată în cel precedent.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Soarele - Luna
La începutul lunii, Soarele răsare la ora 6 h 53 m și apune la ora 17 h 05 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 7 h 31 m și apune la ora 16 h 38 m, conform https://www.astro-urseanu.ro/.

Ca satelit al planetei noastre, Luna are o mișcare de rotație în jurul Pământului pe o orbită aproape circulară, cu perioada de 27,3 zile. Aceasta perioadă se numește perioada siderală - perioada în care Luna se întoarce în aceeași poziție, în raport cu stelele. Din cauza unghiului sub care observăm regiunea selenară iluminată de Soare, vedem cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii). Acestea sunt: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. Fazele Lunii se repetă la 29,5 zile, această perioadă numindu-se perioada sinodică (lunație).

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Fazele Lunii: 5 noiembrie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 15 h 19 m; 12 noiembrie - Ultimul Pătrar la 07 h 28 m; 20 noiembrie - Lună Nouă (Luna începe să crească) 08 h 47 m; 28 noiembrie - Primul Pătrar la 08 h 59 m, conform Observatorului Astronomic 'Amiral Vasile Urseanu', https://astro-urseanu.ro/.

Curentul de meteori Leonide (LEO) va fi activ în perioada 6 - 30 noiembrie 2025, cu un maximum la 17 noiembrie. Meteorii - 10 pe oră - vor avea o viteză foarte mare de 71 km/s - și se pot vedea cel mai bine în noaptea de 17 spre 18 noiembrie.

Sursa foto: astro-urseanu.ro 

Leonidele sunt resturile cometei Temple-Tuttle, ce a trecut la periheliu în 1998. În perioada 1998-2002, Pământul a trecut, în fiecare an, printr-o regiune plină de praful lăsat de nucleul cometei. Astfel s-au produs adevărate furtuni de meteori, cu rate de 1.000 de meteori pe oră. Începând cu 2003, maximul atins de acest curent a fost de maxim 10 meteori pe oră, conform site-ului Observatorului Astronomic.

Tradiții populare
Luna noiembrie este numită în popor atât 'Brumar', 'Brumarul Mare', 'Promorar' făcând referire la căderea brumei groase și a promoroacei, dar și 'Vinar' sau 'Vinicer', adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării și limpezirii vinului. În vechile calendare populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodărești ale acestei luni, dar și de practicile de medicină populară, notează volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (Ion Ghinoiu, 2000).

Trecerea timpului calendaristic este reflectată de numărul mare de sărbători și obiceiuri precreștine și creștine: Cosmandinul, Sărbătorile lupului, Filipii de toamnă, Arhanghelii, Ziua Tâlharilor, Lăsatul Secului de Crăciun, Șezătoarea, Ovidenia, Noaptea Strigoilor și Sântandreiul.

În 2025, Moșii de toamnă sunt sărbătoriți pe 1 noiembrie, dată care coincide cu sărbătoarea Sfinților Cosma și Damian. Aceștia ar fi fost medici care vindecau bolnavii fără să primească vreo recompensă bănească, de unde le-a rămas și numele de 'Sfinți doctori fără de arginți'. Ziua de Cosmadin reprezenta momentul de ritual favorabil pentru practicile de medicină populară.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES

La 8 noiembrie sunt celebrați Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril numiți popular Arhanghelii, considerați conducători ai cetei îngerilor și responsabili cu transportul sufletelor morților. Chipurile celor doi Arhangheli sunt pictate pe ușile altarelor bisericești - Sfântul Mihail este pictat pe ușa din nord, iar Sfântul Gavriil pe cea din sud. Sfântul Arhanghel Mihail este zugrăvit în chip de oștean cu mantie, având în mână o sabie, semnul puterii, dreptății și judecății dumnezeiești. Sfântul Gavriil este pictat în haine de diacon cu stihar și orar, purtând în mână o floare de crin alb, ca simbol al purității, al bucuriei și binecuvântării, pentru că el aduce omenirii vestea întrupării Fiului lui Dumnezeu, notează site-ul Agenției Naționale a Zonei Montane, https://azm.gov.ro/ 

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Pe 14 noiembrie, se lasă sec pentru Postul Crăciunului - Postul Nașterii Domnului. De obicei, se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această zi cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post durează șase săptămâni până pe 24 decembrie inclusiv. Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil, arată https://www.crestinortodox.ro/.

De la începutul postului de Crăciun și până la intrarea în Postul Paștelui, întreaga comunitate a satului desfășura o importantă activitate casnică și anume - șezătoarea, legată, în special, de torsul cânepii, a inului și a lânii. Șezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ dar și distractiv, organizate în serile zilelor lucrătoare, la una sau mai multe case. Totodată, era locul în care se învățau deprinderi practice, dar se derulau și numeroase obiceiuri. În cazul în care șezătoarea avea drept scop întrajutorarea, după sosirea tuturor invitatelor, acestora li se distribuia în mod egal cantitatea pe care o aveau de tors în acea noapte. Când șezătoarea era doar un simplu prilej de întrunire comunitară, fiecare își aducea de acasă ceea ce avea de tors. Fetele tinere erau însoțite la șezătoare de mamă sau de bunică. Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se cânta sau se rosteau balade, ce s-au păstrat pe cale orală până în zilele noastre. În șezătorile ce aveau loc înaintea Crăciunului și a Anului Nou, se învățau și se repetau colindele și urăturile și se discuta în amănunt despre buna pregătire a acestor sărbători. Flăcăii cutreierau în grupuri însoțite de muzicanți, pe la toate casele unde aveau loc astfel de întruniri, pentru a înveseli atmosfera.

Foto: (c)  MARIOARA PAULESCU/Arhiva istorică AGERPRES

La 21 noiembrie este sărbătorită, în calendarul creștin-ortodox, Intrarea în Biserică a Fecioarei Maria, care corespunde în calendarul popular, cu celebrarea unei extraordinare personificări a lupilor, Filipul cel Mare sau Filipul cel Șchiop. Sărbătoare se mai numește și Ovidenie, Obrejenia și Vovidenia. Împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei, Sânnicoară (Moș Nicolae) formează, în perioada 13 noiembrie - 6 decembrie, un scenariu ritualic de renovare a timpului, probabil Anul Nou dacic, potrivit volumului ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (Ion Ghinoiu, 2000).

La 30 noiembrie este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, care împreună cu fratele său Sfântul Petru au fost primii ucenici ai lui Iisus Hristos. După Pogorârea Sfântului Duh, prin tragere la sorți, Apostolii au primit teritoriile unde să predice. Astfel, Sfântul Apostol Andrei va predica în Scythia și Asia Mică. Sfântul Andrei este apostolul care a creștinat românii, fiind unul dintre cei mai populari sfinți ai noștri și că numele lui este viu nu numai în evlavia, ci și în folclorul românesc.

Foto: (c)  VLAD STAVRICA/AGERPRES FOTO

Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică, este cumpăna anotimpurilor. 'Andreiu' cap de iarnă' cum îi spun bucovinenii, permite interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte 'umblă strigoii' să fure 'mana vacilor', 'mințile oamenilor' și 'rodul livezilor'. Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește agheasmă, leuștean, tămâie și mai ales usturoi care pune pe fugă toate făpturile malefice. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale. În această noapte, fetele și flăcăii veghează și petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calitățile necesare îndepărtării primejdiilor. De asemenea, usturoiul va servi drept remediu terapeutic, va aduce pețitori - purtat la brâu. Tot în această noapte, pentru a afla rodnicia livezilor și câmpurilor se aduc crenguțe de vișin în casă și se pun în apă. Cele care înfloresc până la Crăciun sunt folosite ca sorcovă de Anul Nou, de copiii din Moldova, Muntenia, Oltenia, sudul Transilvaniei. De asemenea, se mai seamănă boabe de grâu în mici recipiente. Grâul, simbol al vieții, dacă a crescut des semnifică belșug și prosperitate, dacă el este mai firav și rar arată o avertizare. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)