Comisia Europeană a semnat un protocol de modificare care consolidează acordul de cooperare fiscală existent cu Elveția. Executivul european a propus relaxarea directivei UE anti-defrișări, în special prin reducerea drastică a obligațiilor impuse întreprinderilor mici. Țările UE au adoptat oficial cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul său din Ucraina. Platforma de jurnalism de investigație Follow the Money a câștigat Premiul Daphne Caruana Galizia. Jurnaliștii încarcerați Andrzej Poczobut din Belarus și Mzia Amaglobeli din Georgia sunt laureații din 2025 ai Premiului Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative evenimente care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în perioada 20-24 octombrie 2024.

Comisia Europeană
La 20 octombrie, Comisia Europeană a semnat un protocol de modificare care consolidează acordul de cooperare fiscală existent cu Elveția, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar. Modificarea extinde schimbul automat de informații privind conturile financiare între UE și Elveția pentru a include produsele de monedă electronică și monedele digitale, prevăzând în același timp cerințe consolidate privind obligația de diligență și raportarea. Protocolul de modificare stabilește un nou cadru de cooperare între UE și Elveția în ceea ce privește recuperarea creanțelor în domeniul taxei pe valoarea adăugată și angajează părțile să analizeze posibilitatea acordării de asistență reciprocă pentru recuperarea altor creanțe fiscale.

Comisia Europeană a anunțat, la 20 octombrie, că desfășoară ''contacte exploratorii'' cu talibanii, cu referire la scrisoarea trimisă de 20 de state membre ale UE care îi cer să coordoneze o strategie pentru expulzarea afganilor aflați în situație nereglementată, conform AFP. Statele respective cer Bruxellesului 'soluții diplomatice și practice' care să permită expulzarea afganilor cărora le-au fost respinse cererile de azil în UE sau care au fost condamnați de justiție. ''Statele membre, de la nord la sud, de la vest la est, se lovesc de același zid: nu putem să retrimitem afganii aflați în situație nelegală sau infractori, nici măcar după o condamnare'', transmit acestea în scrisoarea comună, coordonată de Belgia. ''Suntem în contact strâns cu statele membre în acest dosar'', a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert.

Comisia Europeană a propus, la 21 octombrie, relaxarea directivei UE anti-defrișări (EUDR), în special prin reducerea drastică a obligațiilor impuse întreprinderilor mici, pentru a facilita implementarea acesteia, care a întâmpinat numeroase eșecuri, conform AFP. Acest text de referință, considerat unul de pionierat de către ONG-urile de mediu, își propune să interzică vânzarea în Europa a unor produse precum uleiul de palmier, cacao, cafea, soia și cherestea provenită din terenuri defrișate după 2020. Dar acum Executivul comunitar propune reducerea acestui nou termen limită la șase luni, limitând semnificativ obligațiile impuse întreprinderilor mici și microîntreprinderilor afectate de această legislație. Propunerea Comisiei trebuie însă aprobată de guvernele UE și de Parlamentul European, ceea ce ar putea duce la modificări suplimentare.

La 21 octombrie, Comisia Europeană a anunțat, într-un comunicat, că își dublează eforturile de a reduce prețurile la energie și de a oferi efectiv un ajutor rapid consumatorilor industriali și casnici. Prețurile energiei în Europa rămân prea ridicate în comparație cu cele din alte părți, existând riscul de a împiedica competitivitatea principalilor actori industriali și economia europeană în general, precum și calitatea vieții cetățenilor europeni. 'Am luat măsuri pentru a reduce prețurile la energie încă din prima zi, în special prin Planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile, care începe să își arate efectele pe teren. Cu toate acestea, prețurile rămân prea mari în comparație cu principalii noștri concurenți. Cetățenii și întreprinderile noastre, în special industriile mari consumatoare de energie, au nevoie de ajutor rapid. Este responsabilitatea noastră comună, împreună cu statele membre, să intensificăm jocul și să oferim rapid soluții concrete', a declarat comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen.

Comisia Europeană a prezentat, la 21 octombrie, vârsta medie a unui fermier european este, în prezent, de 57 de ani, date statistice care au uimit Comisia Europeană, care a prezentat strategia de extindere a sprijinului pentru tinerii fermieri de pe continent, conform AFP. 'Dorim ca fiecare tânăr care visează să intre în agricultură să vadă o cale reală de urmat, cu mai puține obstacole și un sprijin mai mare', a argumentat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen. În această nouă strategie, Comisia recomandă statelor membre să investească cel puțin 6% din fondurile Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a sprijini fermierii sub 40 de ani, față de aproximativ 3% anterior. Executivul european enumeră, de asemenea, o serie de măsuri pe care le recomandă statelor membre pentru tinerii fermieri: scutiri de impozite, subvenții pentru achiziționarea de ferme de până la 300.000 de euro și alte măsuri dedicate.

Un raport preliminar publicat, la 24 octombrie, de Comisia Europeană consemnează că platformele online Facebook, Instagram și TikTok încalcă reglementările UE, ceea ce ar putea fi penalizat cu amenzi foarte mari, potrivit dpa. TikTok și Meta - compania-mamă a Facebook și Instagram - se pot apăra de acuzații sau își pot modifica platformele pentru a evita sancțiunile. Comisia consideră că rețelele de socializare respective nu asigură cercetătorilor acces suficient la date conform Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) în vigoare în Uniunea Europeană. O decizie definitivă a Comisiei privind nerespectarea legislației europene poate fi urmată de amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial. 'Democrațiile noastre se bazează pe încredere. Asta înseamnă că platformele trebuie să dea puteri utilizatorilor, să le respecte drepturile și să își deschidă sistemele pentru investigații', a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinta CE pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Parlamentul European
Prima strategie anti-sărăcie a Comisiei Europene se va concentra pe abordarea cauzelor primare ale excluziunii sociale și va încerca să rupă ciclul sărăciei de la o generație la alta, a spus, la 20 octombrie, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, vicepreședinta executivă a Comisie Europene Roxana Mînzatu. Roxana Mînzatu a afirmat că scopul primei strategii europene anti-sărăcie, care este în curs de pregătire, 'nu este doar de a îndeplini obiectivele din 2030 - respectiv a scoate 15 milioane de oameni din Europa din sărăcie, din excluziune socială, între care cel puțin 5 milioane de copii - ci este să stabilim o cale clară pentru a ajuta la eradicarea sărăciei până în 2050, așa cum s-a angajat președinta Ursula von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii'.

Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai puternic în soluționarea conflictului israeliano-palestinian și nu să fie doar un 'plătitor pasiv' pentru reconstrucția Fâșia Gaza, au declarat eurodeputații, la 21 octombrie, în cadrul unei dezbateri privind situația din Orientul Mijlociu. 'În ciuda armistițiului și eliberării ostaticilor, situația umanitară în Gaza rămâne catastrofală', a declarat Dubravka Suica, comisarul european pentru Mediterana. 'UE poate juca un rol esențial în sprijinul Gazei prin ajutor imediat pe scară largă și explorarea tuturor rutelor. Putem aduce și mai mulți pacienți palestinieni în Europa prin mecanismul european de protecție civilă', a mai spus reprezentanta Comisiei Europene la dezbatere. 'Avem nevoie însă ca ONU să facă tranziția de la sprijin de urgență la ajutor de redresare de urgență', a pledat ea. Dubravka Suica a mai spus că UE vrea foarte mult să contribuie la aranjamentele de guvernare în Fâșia Gaza și că poate oferi sprijin tehnic comitetului palestinian de tehnocrați. 'Autoritatea palestiniană trebuie să se reformeze și acest lucru trebuie monitorizat', a cerut ea, subliniind în același timp că UE continuă să susțină soluția celor două state.

În 21 octombrie, sute de fermieri din multe țări ale Uniunii Europene, între care și câteva zeci din România, au protestat, timp de câteva ore, în fața sediului Parlamentului European din Strasbourg împotriva propunerii Comisiei Europene privind bugetul multianual pentru perioada 2028-2024, numeroși eurodeputați din toate grupurile politice exprimându-și sprijinul pentru revendicările lor. Nemulțumirile sunt îndreptate în principal împotriva viitorului cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034, care încearcă să schimbe modul de alocare a banilor din Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune, dar și împotriva acordurilor comerciale, cum este cel cu blocul sud-american MERCOSUR. Propunerea CE duce la decapitalizare, iar agricultorii români vor ca bugetul PAC să fie lăsat distinct în viitorul CFM. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, din grupul S&D, a fost unul dintre eurodeputații români și din alte țări care au venit la protest pentru a-și exprima sprijinul pentru revendicările agricultorilor. Practic, politicieni din toate grupurile politice au urcat pe scena improvizată într-o remorcă pentru a transmite mesaje de susținere pentru fermieri.

La 21 octombrie, Parlamentul European a organizat seminarul cu tema 'Reducerea la tăcere a vocilor jurnaliștilor în întreaga lume' în ziua în care a decernat premiul pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia. Concluzia care s-a desprins la eveniment este că siguranța și independența jurnaliștilor de investigație sau care transmit din zone de conflict este în atenția Parlamentului European. Sigfrido Ranucci, jurnalist italian de investigație și director al programului TV Report de la televiziunea italiană RAI, care a supraviețuit unui atentat asupra vieții sale în noaptea de 16 spre 17 octombrie, a spus într-o intervenție online la seminarul de la PE că 'independența este o stare de spirit, care este important să fie protejată'.

Platforma de jurnalism de investigație Follow the Money a câștigat Premiul Daphne Caruana Galizia pentru expunerea rețelelor financiare secrete care au facilitat comerțul cu petrol al Rusiei, cu eludarea sancțiunilor. Investigația coordonată de platforma de jurnalism de investigație Follow the Money și realizată în colaborare cu organizații mass-media din Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda și Regatul Unit a dezvăluit că anumiți proprietari de nave occidentali au câștigat peste șase miliarde de dolari din vânzarea a 230 de tancuri petroliere vechi, care au devenit parte din flota-fantomă a Rusiei. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, Pina Picierno, vicepreședinta responsabilă cu Premiul pentru jurnalism, și reprezentanți ai juriului paneuropean independent au participat la ceremonia de decernare a premiului, la 21 octombrie. Aceasta a fost organizată în sala de presă Daphne Caruana Galizia de la sediul Parlamentului European din Strasbourg.

La 22 octombrie, eurodeputații din grupurile proeuropene au cerut, în plenul Parlamentului European, suspendarea comisarului european al Ungariei Oliver Varhelyi, pe durata anchetei interne a Comisiei Europene asupra informațiilor din presă că țara sa ar fi încercat să formeze o rețea de spionaj asupra instituțiilor UE pe durata când era șeful reprezentanței țării sale. 'Noi am început o anchetă internă, dar trebuie să respectăm confidențialitatea acestui proces, prin urmare nu vă pot comunica detalii. Serviciile CE urmăresc îndeaproape acest caz', a spus comisarul european Piotr Serafin, care este titularul portofoliului de buget, antifraudă și administrație publică la dezbaterea din PE pe această temă. 'Vreau să vă asigur că președinta CE, Ursula von der Leyen, ia și ea foarte în serios această problemă. Aceste acuzații, aceste incidente subminează principiul cooperării loiale între UE și statele membre. Vom discuta această problemă cu guvernul ungar la toate nivelurile', a dat el asigurări.

Europa trebuie să controleze tehnologiile care îi vor clădi viitorul și trebuie să fie angajată pentru ca nicio țară să nu aibă posibilitatea de a-i sabota securitatea economică, a declarat, la 22 octombrie, în plenul Parlamentul European, reunit la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Șefa executivului UE a spus că dezvoltarea tehnologiilor curate în Europa înseamnă și o creștere pentru securitatea blocului comunitar. 'Europa este un lider global în ceea ce privește inovația curată. Exporturile de tehnologie curată de anul trecut au ajuns la 80 de miliarde de euro. China exportă de două ori mai mult decât noi. Riscul ca industria noastră să fie scoasă în afara pieței strategice este real', a declarat Von der Leyen în fața eurodeputaților. Ea a atras atenția că criza în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime nu mai este un risc îndepărtat și că UE are nevoie de furnizori mai fiabili în Europa.

Jurnaliștii încarcerați Andrzej Poczobut din Belarus și Mzia Amaglobeli din Georgia sunt laureații din 2025 ai premiului Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European (PE), a anunțat, la 22 octombrie, președinta legislativului european, Roberta Metsola. 'Prin decernarea Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din acest an jurnaliștilor Andrzej Poczobut din Belarus și Mzia Amaglobeli din Georgia, onorăm doi oameni al căror curaj strălucește ca o stea călăuzitoare pentru toți cei care refuză să fie reduși la tăcere. Ambii au plătit scump pentru dezvăluirea adevărului în fața unor regimuri autoritare, devenind simboluri ale luptei pentru libertate și democrație. Parlamentul este alături de ei și de toți cei care continuă să revendice libertatea', a declarat Roberta Metsola cu prilejul anunțării câștigătorilor premiului, care va fi decernat pe 16 decembrie de PE.

Consiliul
Kaja Kallas, vicepreședintă a Comisiei Europene și înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afacerile externe și politica de securitate, a cerut, la 20 octombrie, cu prilejul reuniunii de la Luxemburg a miniștrilor de externe ai Uniunii, ca Uniunea Europeană să fie 'mai creativă' în combaterea așa-numitei 'flote-fantomă' a Rusiei, folosită pentru ocolirea sancțiunilor internaționale împotriva exporturilor de țiței rusesc, potrivit dpa. Șefa diplomației europene a declarat presei că Moscova este creativă în ocolirea sancțiunilor, deci Bruxellesul ar trebui să fie la fel. 'Trebuie să ne gândim tot timpul ce mai putem face', a spus ea.

Majoritatea țărilor Uniunii Europene, inclusiv Germania și Franța, au solicitat o revizuire sistematică a reglementărilor blocului comunitar până la sfârșitul anului, pentru a demonta regulile vechi care creează provocări pentru competitivitatea companiilor europene, conform Bloomberg. 'Solicităm reducerea cadrului de reglementare și demontarea regulilor învechite, menținând în același timp obiectivele politice', potrivit unei scrisori trimise președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și semnată de liderii a 20 de state membre UE. Comisia Europeană a propus deja mai multe inițiative axate în principal pe reducerea birocrației.

La 21 octombrie, lideri ai Uniunii Europene și ai mai multor țări din Europa, printre care Regatul Unit, Franța, Germania și Ucraina au emis o declarație comună de sprijin pentru eforturile ucrainenilor și ale președintelui american Donald Trump pentru un armistițiu între Moscova și Kiev, conform Reuters, dpa și AFP. 'Susținem ferm poziția președintelui Trump conform căreia luptele trebuie să înceteze imediat, iar linia de contact actuală să fie punctul de începere a negocierilor', potrivit comunicatului difuzat de guvernul de la Londra.

La 22 octombrie, țările UE au adoptat oficial cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul său din Ucraina, care include o interdicție asupra importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia. Țările UE au aprobat pachetul, după ce Slovacia a renunțat să se mai opună. Noile sancțiuni, pe care UE le-a aprobat în unanimitate, includ o interdicție progresivă a importurilor de GNL, începând din aprilie pentru contractele pe termen scurt și începând cu 1 ianuarie 2027 pentru contractele pe termen lung, au relatat surse diplomatice, conform EFE. UE a decis să restricționeze mișcarea diplomaților ruși între țările UE și a pedepsit 45 de noi companii care ajută Rusia să se sustragă sancțiunilor, inclusiv 12 din China, trei din India și două din Thailanda. 'Astăzi este o zi importantă pentru Europa și Ucraina. Este extrem de pozitiv că am ajuns la un acord privind cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei', a declarat ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmusen, a cărui țară deține președinția semestrială a UE.

Consiliul European
Liderii reuniți la summitul din 23 octombrie al Uniunii Europene susțin introducerea unei vârste minime pentru accesul în media sociale, dar au arătat clar că nu intenționează să cedeze prerogativele naționale în această privință, conform dpa. 'Consiliul European subliniază importanța protecției minorilor, inclusiv printr-o vârstă de majorat digital pentru accesarea media sociale, cu respectarea competențelor naționale', potrivit unui comunicat adoptat la reuniunea de la Bruxelles. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a relansat recent dezbaterea pe această temă, cerând o vârstă minimă unică în UE pentru accesul pe platformele sociale online. Ea a comparat așa-numitul majorat digital cu restricțiile pentru consumul de tutun și alcool și a dat exemplul Australiei: parlamentul de la Canberra a adoptat în noiembrie 2024 o lege care prevede că majoratul digital este la 16 ani; reglementarea se va aplica din decembrie anul acesta. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)