La 24 octombrie, anual, începând din 1948, este marcată Ziua Națiunilor Unite, o zi ce ce oferă oportunitatea de a amplifica agenda comună și de a reafirma scopurile și principiile Cartei ONU. În 2025, Organizația Națiunilor Unite aniversează 80 de ani de înființare, sub tema 'Building our future together', notează https://www.un.org/.

Organizația Națiunilor Unite se confruntă, în acest context, cu noi provocări și lucrează, în același timp, la modalități de adaptare și consolidare. Începând cu cea de-a 75-a aniversare a ONU, în 2020, statele membre s-au angajat să consolideze guvernanța globală pentru generațiile prezente și viitoare. În septembrie 2021, secretarul general al ONU, António Guterres, a împărtășit recomandările sale pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare în raportul său, 'Our Common Agenda', un semnal de alarmă pentru accelerarea implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și promovarea angajamentelor conținute în Declarația ONU75.

Ghidat de raportul 'Our Common Agenda', care solicită o guvernanță globală mai puternică, o cooperare multilaterală și reforme instituționale, procesul ONU 2.0 este o inițiativă de modernizare care vizează transformarea Organizației Națiunilor Unite pentru a fi mai activă, bazată pe date și inovatoare din punct de vedere digital, aliniindu-se la provocările secolului XXI.

În martie 2025, secretarul general a lansat Inițiativa ONU80 pentru a transforma modul în care funcționează ONU - identificarea creșterilor de eficiență, revizuirea implementării mandatelor și explorarea potențialelor schimbări structurale și realinieri de programe în cadrul sistemului ONU, se arată pe site-ul oficial al ONU.

În vara anului 2025 au fost organizate două conferințe majore pentru a marca activitatea vitală a ONU: a treia Conferință ONU privind Oceanele (Nisa, Franța, 9 - 13 iunie), ce a avut ca obiectiv accelerarea acțiunilor de conservare și utilizare durabilă a oceanului lumii, care acoperă peste 70% din suprafața Pământului, reglează echilibrele ecologice majore și oferă resurse vaste și biodiversitate, și a patra Conferință internațională privind Finanțarea pentru Dezvoltare (Sevilla, Spania, 30 iunie - 3 iulie), care și-a propus să fie un moment cheie pentru a reduce deficitul de finanțare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, inclusiv prin promovarea stimulentelor ODD. Acțiunea este completată de cel de-al II-lea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială (Doha, Qatar, 4-6 noiembrie) care își propune să reorienteze acțiunea asupra angajamentului central al Agendei 2030: nimeni să nu fie lăsat în urmă, bazat pe echitate, justiție socială și nediscriminare și de Conferința privind schimbările climatice - COP 30 a Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice - UNFCCC (Belem, Brazilia, 10-21 noiembrie) ce va sublinia necesitatea mobilizării finanțării pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare în tranziția către economii mai ecologice, adaptarea la agravarea impactului climatic și gestionarea pierderilor și daunelor cauzate de schimbările climatice.

În perioada 13 aprilie - 13 octombrie 2025 a avut loc Expoziția Mondială de la Osaka, Japonia, în cadrul căreia Pavilionul ONU a reunit 35 de entități și 15 birouri ale Organizației sub tema 'Uniți pentru un viitor mai bun', se mai menționează pe site-ul https://www.un.org/.

***

Într-o lume devastată de război, națiunile căutau pacea. Reprezentanții a 50 de țări s-au întâlnit în zilele de 25 și 26 aprilie 1945, în San Francisco, la lucrările Conferinței Organizației Internaționale a Națiunilor Unite, desfășurate pentru a elabora Carta ONU și, respectiv, constituirea organizației mondiale. Delegații au deliberat pe baza propunerilor elaborate de reprezentanții Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Chinei și URSS la Dumbarton Oaks (SUA), în perioada august-octombrie 1944, notează site-ul http://mae.ro/.

Carta ONU, ce prezintă drepturile și obligațiile statelor membre și stabilește organele principale și procedurile ONU, a fost semnată două luni mai târziu, la 26 iunie 1945, de reprezentanții celor 50 de state participante la conferință. Organizația Națiunilor Unite poate lua măsuri într-o mare varietate de probleme datorită caracterului său internațional unic și a puterilor conferite de Carta sa. Ca atare, Carta ONU este un instrument de drept internațional, iar statele membre ale ONU sunt obligate să îl respecte. Carta ONU codifică principiile majore ale relațiilor internaționale, de la egalitatea suverană a statelor până la interzicerea folosirii forței în relațiile internaționale. De la înființarea ONU, în 1945, misiunea și activitatea Organizației au fost ghidate de scopurile și principiile cuprinse în Carta sa fondatoare, care a fost modificată de trei ori - în 1963, 1965 și 1973, conform site-ului https://www.un.org/.

Organizația Națiunilor Unite s-a constituit oficial în cursul aceluiași an, la 24 octombrie, prin ratificarea Cartei ONU de către China, Franța, Marea Britanie, SUA, URSS și de către majoritatea semnatarilor. Organizația Națiunilor Unite a reprezentat expresia hotărârii țărilor de a preveni o nouă conflagrație mondială, de a menține pacea și securitatea internațională, de a dezvolta relații prietenești între state, de a realiza cooperarea pentru soluționarea problemelor economice, sociale, culturale și umanitare cu care se confruntă omenirea și de a promova și încuraja respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

Obiectivele ONU, conform Cartei ONU, sunt următoarele: menținerea păcii și securității internaționale; dezvoltarea relațiilor prietenești între națiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor la autodeterminare; realizarea cooperării internaționale în soluționarea problemelor internaționale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar și în promovarea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale; centru pentru armonizarea eforturilor națiunilor în realizarea acestor scopuri comune.

În realizarea acestor obiective, ONU și membrii săi trebuie să acționeze în conformitate cu următoarele principii: egalitatea suverană a tuturor statelor membre; îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor asumate conform Cartei; soluționarea diferendelor internaționale prin mijloace pașnice; abținerea de a recurge la amenințarea cu forța sau folosirea ei împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile ONU; statele membre trebuie să acorde Organizației asistență în orice acțiune pe care aceasta o întreprinde în conformitate cu Carta ONU și să se abțină de a da ajutor vreunui stat împotriva căruia ONU întreprinde o acțiune preventivă sau de constrângere; nicio prevedere a Cartei nu autorizează Organizația să intervină în chestiuni care aparțin esențial competenței interne a fiecărui stat.

Adunarea Generală a ONU a adoptat, în septembrie 2024, Pactul pentru viitor, Pactul digital global și Declarația privind generațiile viitoare. 'Împreună, aceste acorduri - reper vor contribui la asigurarea că sistemul Națiunilor Unite se adaptează, reformează și reîntinerește, astfel încât să fie potrivit pentru schimbările și provocările din jurul nostru și să ofere soluții pentru toți. Dar munca noastră va fi întotdeauna înrădăcinată în valorile și principiile atemporale ale Cartei ONU și ale dreptului internațional, precum și în demnitatea și drepturile omului pentru fiecare persoană. În lumea tulburată de astăzi, speranța nu este suficientă. Speranța necesită acțiuni hotărâte și soluții multilaterale pentru pace, prosperitate comună și o planetă înfloritoare. Speranța cere ca toate țările să lucreze ca una. Speranța cere Națiunile Unite. De Ziua Națiunilor Unite, fac un apel adresat tuturor țărilor să păstreze strălucirea acestui far pentru întreaga lume și idealurile sale.', amintea, în 2024, cu ocazia Zilei ONU, secretarul general al acesteia António Guterres, potrivit https://www.un.org/.

Sistemul ONU este format din șase organe principale: Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social, Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție, Secretariatul, precum și agenții specializate, programe și fonduri de dezvoltare. În cadrul ONU, limbile oficiale folosite sunt: arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă. Sediul principal al ONU se află la New York (United Nations Headquarters). Alte două sedii majore se află la Geneva (United Nations Office at Geneva), în clădirea fostei Societăți a Națiunilor (Palais des Nations) și la Viena (United Nations Office at Vienna), în cadrul Vienna International Centre.

Secretarul general al ONU este portughezul António Guterres (din 1 ianuarie 2017), ales de Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate, pentru un mandat de cinci ani. În 2021, a fost reales pentru un nou mandat, care se încheie în 2026, conform https://www.mae.ro/.

Organizația Națiunilor Unite numără, astăzi, 193 de state membre. România a demarat, în 1946, procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite. A fost admisă la 14 decembrie 1955, împreună cu alte 15 state. Din 13 mai 2022, Cornel Feruță este ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

În cei 80 de ani de existență, agențiile ONU specializate, agențiile conexe, fondurile, programele și personalul au primit de 12 ori prestigiosul Premiu Nobel pentru Pace. Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) a primit celebrul premiu atât în 1954, cât și în 1981. De asemenea, doi secretari-generali ai Organizației, Dag Hammarskjöld și Kofi Annan, au fost onorați, în 1961, respectiv, în 2001, pentru munca lor de Comitetul Norvegian al Premiilor Nobel, se arată pe site-ul oficial al Organizației Națiunilor Unite. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Anda Badea)