Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 13-17 octombrie 2025: UE ajunge la un acord privind proiectul de sprijin al industriei de apărare; Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declară că apărarea Europei este 'responsabilitatea' UE; Comisia Europeană amână prezentarea raportului privind relocările de migranți în interiorul UE; O comisie a Parlamentului European propune vârsta minimă de 16 ani pentru accesul necontrolat în rețelele sociale; Comisia Europeană planifică finalizarea 'zidului anti-drone' în 2027; Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, denunță 'escaladarea' Moscovei.

Consiliul Uniunii Europene
* Uniunea Europeană a ajuns, în 16 octombrie, la un acord după negocieri îndelungate pentru a stabili un program de ajutorare a industriei de apărare în Europa, a anunțat Consiliul UE.

Cu un buget inițial de 1,5 miliarde de euro în granturi, acest program, denumit EDIP, este destinat să promoveze lansarea de proiecte comune de apărare în perioada 2025-2027, potrivit unui comunicat.

Peste 60% din achizițiile de arme din UE se fac din afara Uniunii, în principal din Statele Unite, iar Bruxellesul încearcă acum să reducă această dependență la un cuantum de 45%.

Ucraina va fi, de asemenea, implicată în proiect, beneficiind de 300 de milioane de euro în cadrul bugetului general.

Parlamentul European, care solicitase mai multe fonduri pentru EDIP, a indicat că a obținut contribuții financiare din partea țărilor terțe care vor participa la program, cum ar fi Marea Britanie și Canada, pentru a crește bugetul inițial.

Parlamentul European
* Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European a adoptat, în 16 octombrie, cu o majoritate largă, propunerea europarlamentarei social-democrate daneze Christel Schlademose ca accesul în orice rețea socială online să fie interzis până la vârsta de 13 ani, iar până la vârsta de 16 ani să fie necesar acordul părinților, potrivit AFP.

Conform unui comunicat al PE, sunt vizate inclusiv platformele de distribuire de videoclipuri.

Restricțiile sunt motivate de europarlamentari prin 'riscurile legate de dependență, sănătatea mintală și expunerea la conținut ilegal sau dăunător' pentru copii și adolescenți.

Comisia Europeană
* Comisia Europeană dorește ca așa-numitul 'zid anti-drone' din estul Europei să fie deplin operațional până la sfârșitul anului 2027, iar un sistem de supraveghere pe flancul estic un an mai târziu, conform unei foi de parcurs prezentate, în 16 octombrie, ca parte a unei campanii de consolidare a apărării europene până în 2030, potrivit agențiilor Reuters și EFE.

Bruxelles-ul își motivează propunerile, incluse într-o 'foaie de parcurs' a politicii de apărare a UE, prin temerile alimentate de războiul din Ucraina că Rusia ar putea ataca un membru al blocului comunitar în următorii ani și prin apelurile președintelui american Donald Trump către UE de a face mai mult pentru propria sa securitate.

Comisia Europeană a propus de asemenea un așa-numit scut aerian european (European Air Shield) ca soluție de apărare împotriva rachetelor și a altor ținte aeriene, precum și un scut spațial european 'European Space Shield', menit să protejeze instalațiile și serviciile spațiale.

Comentând propunerile Bruxelles-ului, comandantul forțelor terestre franceze, generalul Pierre Schill, a atras atenția că relevanța 'zidului anti-drone' rămâne să fie demonstrată și a subliniat că nu există o 'soluție universală' împotriva dronelor.


* Rusia 'se joacă cu războiul' și riscă o 'escaladare' a situației, a denunțat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, aflată în vizită la Kiev, după o serie de încălcări ale spațiului aerian european atribuite aparatelor de zbor rusești, potrivit AFP.

Întâmpinată, în 13 octombrie, de Andrii Sîbiga, ministrul de externe ucrainean, Kaja Kallas s-a aflat la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni despre sprijinul militar și financiar al UE, precum și despre protejarea sectorului energetic al Ucrainei, grav afectat în ultimele săptămâni de o intensificare a atacurilor rusești.


* Comisia Europeană a anunțat, în 13 octombrie, lansarea de 'Antene ale fabricilor de AI' în șapte state membre - Belgia, Cipru, Ungaria, Irlanda, Letonia, Malta și Slovacia - și în țări partenere precum Islanda, Republica Moldova, Elveția, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar.

În 13 octombrie, cu prilejul vizitei sale în Balcanii de Vest, președinta Ursula von der Leyen a anunțat noile situri din Serbia și din Macedonia de Nord, ceea ce le oferă întreprinderilor din regiune acces la infrastructura de inteligență artificială a Europei.

În 17 octombrie, Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, o extindere majoră a infrastructurii de AI a Europei, adăugând șase noi fabrici de AI la rețeaua existentă, ceea ce aduce totalul la 19 fabrici de AI în 16 state membre.

România se numără printre cele șase țări europene selectate în cadrul ultimei runde de evaluare a programului EuroHPC - AI Factories, o inițiativă europeană dedicată dezvoltării de centre de inteligență artificială și supercomputing. Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București vor construi prima infrastructură națională de Inteligență Artificială.


* Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în 14 octombrie, că apărarea Europei este 'responsabilitatea' Uniunii Europene și că blocul comunitar lansează o serie de inițiative pentru a garanta securitatea, potrivit EFE.

Pentru a consolida capacitățile de apărare ale UE, Von der Leyen a reamintit că programul SAFE a fost lansat pentru a oferi împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune în domeniul apărării și că statele membre participante lucrează acum la planuri naționale pentru a 'maximiza beneficiile împrumuturilor'. De asemenea, ea a menționat că 16 țări au solicitat flexibilitate bugetară pentru a stimula cheltuielile pentru apărare, ceea ce reprezintă 'până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până în 2030'.

În mod similar, Von der Leyen a pledat pentru 'accelerarea producției, consolidarea propriei noastre baze industriale și facilitarea investițiilor în industria de apărare ucraineană', având în vedere că 'știm cu toții că Ucraina trebuie să rămână puternică, astfel încât și vecinătatea noastră să se mențină puternică'.

Comisia Europeană a propus totodată simplificarea sarcinii administrative pentru a ajuta companiile să își sporească eficiența și să accelereze producția și a reamintit că următorul buget propune creșterea finanțării pentru mobilitatea militară de zece ori și a investițiilor în apărare de cinci ori.

Von der Leyen a încurajat statele membre să coopereze la proiecte emblematice, cum ar fi viitorul Scut Estic de Apărare, care va include un 'zid anti-drone', și alte proiecte paneuropene.


* Un raport al UE privind migrația, urmărit îndeaproape, pe baza căruia urmează să aibă loc primele relocări de migranți în interiorul blocului în urma unei reforme majore, a fost amânat, a declarat, în 14 octombrie, un oficial al UE, potrivit dpa.

În baza Pactului privind Migrația și Azilul, intrat în vigoare anul trecut, Comisia Europeană trebuie să prezinte pe 15 octombrie un raport în care să identifice statele care se confruntă cu un număr mare de sosiri de migranți, dar și pe cele obligate să ofere solidaritate, fie prin primirea de migranți, fie prin contribuții financiare.

La sosirea la o reuniune a miniștrilor de interne din UE la Luxemburg, comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a spus că va discuta viitorul raport cu miniștrii.

Potrivit AFP, cel puțin 30.000 de solicitanți de azil ar trebuie repartizați între statele UE până la sfârșitul anului, însă deocamdată nu există voluntari printre țările membre.


* Comisia Europeană a primit favorabil, în 17 octombrie, perspectiva unei întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin la Budapesta, cu condiția aceasta să facă 'să avanseze procesul de pace' în Ucraina, potrivit AFP.

'Orice reuniune care face să avanseze procesul vizând instaurarea unei păci juste și durabile în Ucraina este binevenită', a afirmat Olof Gill, purtător de cuvânt al executivului european.

Bruxellesul a indicat că activele președintelui rus și ale ministrului său de externe, Serghei Lavrov, sunt înghețate în prezent, dar nu 'le este interzis în mod specific să călătorească' în UE.

Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat)

* Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut la 2,6% în septembrie, de la 2,4% în august, iar România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,6%, arată datele publicate, în 17 octombrie, de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (ambele cu 1,8%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost România (8,6%), Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (ambele cu 4,6%).

Comparativ cu situația din august 2025, rata anuală a inflației a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în patru țări și a crescut în 15 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,6%).

De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a accelerat în septembrie la 2,2%, de la un nivel de 2% în august - ținta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,49 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,58 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,03 puncte procentuale.


* Numărul nopților petrecute în unitățile de cazare turistică din Uniunea Europeană a depășit trei miliarde în 2024, fiind cel mai bun an pentru turismul din blocul comunitar, arată datele publicate, în 17 octombrie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Datele indică un avans de 2,7% comparativ cu anul 2023.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată creștere anuală a nopților petrecute de turiști în 2024 a fost în Cipru și Malta, de 14,5% și, respectiv, 14,4%, fiind urmate la mare distanță de Letonia, cu 7,4%. România a înregistrat un avans de peste 3,5%. În contrast, doar două state membre UE au raportat ușoare scăderi comparativ cu 2023: Finlanda (minus 0,7%) și Franța (minus 0,6%). Belgia și Suedia au avut cifre relativ stabile, cu creșteri de 0,3%. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)