Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește în zilele de 13 și 14 octombrie 2025, la Luxemburg, pentru a discuta despre statul de drept, lupta împotriva impunității Rusiei, spațiul Schengen, migrație etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Astfel, la 13 octombrie, se reunesc miniștrii justiției, iar la 14 octombrie cei de interne ai Uniunii Europene.

Discuția privind statul de drept din 13 octombrie este purtată în jurul participării politice, considerată, conform sursei indicate, piatră de temelie a acestui concept. Deși discuțiile referitoare la raportul anual privind statul de drept au loc în cadrul Consiliului Afaceri Generale, miniștrii justiției obișnuiesc să abordeze cu regularitate chestiuni legate de statul de drept în domeniul lor de competență și în cadrul Consiliului JAI.

Așa cum s-a întâmplat de la începutul războiului din Ucraina, miniștrii vor fi informați la 13 octombrie cu privire la situația actuală a luptei împotriva impunității în ceea ce privește crimele comise în contextul războiului din Ucraina. De la declanșarea războiului, conform https://www.consilium.europa.eu/, numeroase informații arată că în această țară au fost săvârșite și se săvârșesc în continuare crime împotriva umanității și crime de război. În acest sens, la 9 mai 2025, UE, Consiliul Europei, Ucraina și o coaliție internațională de state au sprijinit instituirea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Tribunalul va avea competența de a investiga, de a urmări penal și de a judeca liderii politici și militari ruși care poartă cea mai mare responsabilitate pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Instituirea tribunalului se va baza pe un acord între Ucraina și Consiliul Europei.

În cea de-a doua zi a reuniunii, la 14 octombrie, Consiliul va aborda situația generală a spațiului Schengen. În urma prezentării Barometrului Schengen de către Comisie, miniștrii vor desfășura un schimb de opinii cu privire la viitorul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Frontex. Dezbaterea va contribui la o posibilă revizuire a Regulamentului Frontex în cursul anului 2026.

Cu privire la migrație, luată în discuție tot la 14 octombrie, se va discuta un proiect de act legislativ referitor la instituirea unui sistem comun pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în UE. Actul legislativ propus include, printre altele, proceduri comune pentru emiterea deciziilor de returnare, norme clare privind returnările forțate și obligații mai stricte în sarcina persoanelor returnate de a coopera cu autoritățile naționale. Miniștrii vor discuta în special despre recunoașterea reciprocă a ordinelor de returnare. În plus, președinția și Comisia vor informa miniștrii de interne cu privire la viitoarele propuneri privind rezerva de solidaritate; aceste propuneri vin în contextul noului mecanism care vizează o partajare mai echitabilă a responsabilității în domeniul azilului. Nu în ultimul rând, se va aborda și dimensiunea externă a migrației și, în special, returnările către Siria.

***
Anterioara reuniune formală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne a avut loc la 13 iunie 2025, când Consiliul a ajuns la un acord politic privind prelungirea protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina cu încă un an, până în martie 2027. Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina, activată în martie 2022, a fost deja prelungită de trei ori și urma să expire în martie 2026, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

De asemenea, la 40 ani de la semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, miniștrii au aprobat, în cadrul JAI din 13 iunie, o declarație privind spațiul Schengen. Prin intermediul acestei declarații, Consiliul și-a reînnoit angajamentul față de spațiul Schengen și a subliniat importanța acestuia pentru cooperarea și integrarea europeană.

***
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)