Congresul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a început la 10 octombrie 2025, în județul Cluj. Cel de-al XVII-lea Congres al formațiunii se desfășoară în prezența a circa 1.000 de participanți. Sunt prezenți la eveniment premierul Ilie Bolojan și omologul său ungar, Viktor Orban. De asemenea, participă, în calitate de invitat, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

***
Cel mai recent Congres UDMR, al XVI-lea, s-a desfășurat în zilele de 28 și 29 aprilie 2023, la Timișoara. Kelemen Hunor a fost validat în funcția de președinte al UDMR pentru cel de-al patrulea mandat, cu 653 voturi, fiind singurul candidat. Totodată, Congresul a adoptat două documente. Primul a cuprins prioritățile UDMR pentru perioada 2023-2030, pe zece capitole mari: educație; politici sociale; tineret și sport; politica externă; dezvoltarea economică și turismul; agricultura; sănătate; administrație publică și dezvoltare rurală; protecția mediului; cultură. Cel de-al doilea document a abordat afirmarea socială a romilor, mai cu seamă a celor care vorbesc limba maghiară.

***
Primul Congres al UDMR s-a desfășurat la Oradea (21-22 aprilie 1990), prilej cu care au fost adoptate Statutul și Programul Uniunii și a fost ales președintele: Domokos Geza.

Al doilea Congres (24-26 mai 1991, Târgu-Mureș) a adoptat un nou Statut și Program, a reconfirmat conducerea Uniunii și l-a ales în funcția de președinte de onoare pe Laszlo Tokes.

Congresul al III-lea al UDMR (13-15 ianuarie 1993, Brașov) a adus o înnoire structurală și politică, a ales o nouă conducere (președinte Marko Bela, președinte executiv Csaba Takacs) și a adoptat un nou Statut, care prevedea noile structuri organizatorice ale UDMR. Tezele de bază ale Programului erau autodeterminarea internă, autoadministrarea locală și regională, autonomia personală și culturală.

Au urmat Congresul al IV-lea (26-28 mai 1995, Cluj-Napoca), care a adus unele schimbări în Statut și a adoptat o serie de declarații privind problemele generale ale României și ale minorității maghiare, și Congresul al V-lea (3-4 octombrie 1997, Târgu-Mureș), care a aprobat documente privind politica economică a guvernului (UDMR făcea parte din guvernul de coaliție CDR-USD-UDMR) și integrarea europeană.

La Congresul al VI-lea (15-16 mai 1999, Miercurea-Ciuc) s-a făcut o analiză a rezultatelor participării la guvernare, în urma căreia s-au conturat două puncte de vedere: unul susținea retragerea de la guvernare, din cauza rezultatelor considerate nesatisfăcătoare, celălalt susținea continuitatea la guvernare, apreciind că astfel pot fi mai bine servite interesele maghiarilor din România. Susținătorii celei de-a doua variante au impus realegerea lui Marko Bela în fruntea Uniunii.

La începutul lui 2003, între 31 ianuarie și 2 februarie, s-au desfășurat, la Satu Mare, lucrările celui de-al VII-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România, la care au fost prezenți 451 de delegați unionali. A fost adoptat un nou Program politic și s-a modificat Statul de organizare și funcționare ale formațiunii, fiind eliminată funcția de președinte de onoare, exercitată până atunci de episcopul reformat Laszlo Tokes. La 2 februarie, Marko Bela, singurul candidat la președinția formațiunii, este reales lider al formațiunii.

În data de 2 martie 2007, senatorul Gyorgy Frunda a deschis, la Arad, lucrările celui de-al VIII-lea congres al UDMR. În cadrul evenimentului, Marko Bela a fost reales președintele Uniunii Democrate Maghiare din România cu majoritatea voturilor. Mai exact, candidatul unic la șefia UDMR Marko Bela a obținut 436 de voturi pentru, din cele 479 valabile, împotrivă fiind 42. De asemenea, a fost adoptat Programul UDMR privind alegerile pentru Parlamentul European.

Al IX-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România a debutat la 25 aprilie 2009, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi a Congresului UDMR s-a aflat prezentarea principalilor candidați ai UDMR pentru Parlamentul European, modificarea Statutului Uniunii și raportul președintelui Marko Bela.

În urma celui de-al X-lea Congres al UDMR, desfășurat în zilele de 26 și 27 februarie 2011, la Oradea, formațiunea și-a ales un nou președinte, iar regulamentul său intern a suferit modificări importante. Alegerea noului președinte al UDMR nu a adus surprize, cel mai bine cotat dintre candidați, Kelemen Hunor, fiind preferat de delegații la congres. Noul statut adoptat a modificat esențial organizarea activității Uniunii. S-a urmărit o deschidere mai mare către administrațiile publice locale, ai căror reprezentanți urmau să fie prezenți în structurile decizionale. S-a prevăzut înființarea a trei organizații regionale ale UDMR - Secuimea, Partium și Mijlocul și Sudul Transilvaniei, iar conducerile acestora să aibă câte un loc în Consiliul Permanent nou înființat în cadrul UDMR. Prin noul Statut, s-a înființat funcția de vicepreședinte politic, numărul doi în partid, care are în coordonare relațiile cu structurile guvernamentale, relațiile cu structurile din teritoriu și politica externă.

Cel de-al XI-lea Congres al Uniunii s-a desfășurat la 25 mai 2013, la Miercurea Ciuc. Delegații la Congresul UDMR au adoptat rezoluția intitulată ''Secuime conștientă, puternică!'', prin care se reafirmă dorința ca secuimea să devină o regiune de dezvoltare distinctă, iar limba maghiară să devină limbă oficială în această regiune. Principalele modificări aduse statutului au vizat înființarea unei organizații de femei, implicarea mai accentuată a primarilor în organismele naționale și înființarea Președinției Naționale, cu nouă membri.

La 17-18 aprilie 2015, a avut loc, la Cluj-Napoca, cel de-al XII-lea Congres al UDMR, în cadrul căruia, Kelemen Hunor a fost reconfirmat în funcția de președinte, fiind de altfel singurul candidat. În ceea ce privește modificarea statutului, s-a renunțat la funcția de vicepreședinte politic, iar secretariatul general și-a schimbat denumirea în prezidiu executiv.

Aproximativ 1.000 de delegați și invitați, din țară și străinătate, au participat la cel de-al XIII-lea Congres UDMR, desfășurat în ziua de 13 mai 2017, la Zalău. Modificările adoptate la Statutul și Programul Uniunii au vizat, printre altele, stimularea rămânerii tinerilor pe pământul natal, prevenirea și combaterea violenței în familie și protecția minorităților naționale. De asemenea, Statutul UDMR a introdus cota obligatorie de reprezentare pentru femei, astfel încât, la nivelul organizațiilor locale ale Uniunii, unul din trei membri ai Consiliului Aleșilor să fie femeie, iar în organismele de conducere județene și naționale 15% din membri să fie delegați de către Organizația de Femei a UDMR.

Al XIV-lea Congres al UDMR a avut loc la Cluj-Napoca, în perioada 22-23 februarie 2019. În cadrul evenimentului, Kelemen Hunor și-a prezentat raportul pentru ultimii doi ani, au fost dezbătute și adoptate noi hotărâri și a fost lansat documentul ''Viitorul în Transilvania'', în care se vorbește de viitorul maghiarilor din regiune și de faptul că ''Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de rețeaua aspirațiilor centraliste''. De asemenea, a avut loc și alegerea președintelui UDMR, Kelemen Hunor fiind reales cu 728 de voturi ''pentru'' și 26 ''împotrivă'' din totalul celor 757 de voturi valabil exprimate.

Cel de-al XV-lea Congres al UDMR a avut loc în ziua de 17 septembrie 2021, la Sângeorgiu de Mureș, lângă Târgu Mureș, potrivit http://udmr.ro. În cadrul reuniunii a fost dezbătut și adoptat Programul ''Împreună pentru familie'', un plan de acțiune pentru perioada 2021-2024, care stabilea sarcinile guvernării și direcția strategică din cele mai importante domenii economice și sociale pentru următorii ani, conform http://www.udmr.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Gabriela Badea)