Luna octombrie, numită popular 'brumărel', este a zecea lună a anului în calendarul gregorian și a șasea lună calendaristică din cele șapte luni care numără 31 de zile. În luna octombrie, ziua are 11 ore, iar noaptea 13 ore.

Numele lunii octombrie vine de la latinescul 'octo' care înseamnă opt. În calendarul roman luna octombrie era a opta lună și se numea 'october'. A devenit a zecea lună a anului în calendarul iulian, introdus în anul 45 î.Hr., când s-au adăugat lunile ianuarie și februarie, împingând luna octombrie spre sfârșitul anului solar. A rămas a zecea lună și și-a păstrat numele și în calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582 pentru a corecta neconcordanțele astronomic-calendaristice.

Soarele - Luna
La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m și apune la 18 h 56 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 6 h 52 m și apune la ora 17 h 06 m, conform https://www.astro-urseanu.ro/.

Fazele Lunii: 7 octombrie, la 06 h 47 m - Lună Plină; 13 octombrie, la 21 h 13 m - Ultimul Pătrar; 21 octombrie, la 15 h 25 m - Lună Nouă; 29 octombrie, la 18 h 21 m - Ultimul Pătrar, potrivit https://astro-urseanu.ro/. Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

În fiecare an, în luna octombrie are loc, la noi în țară, schimbarea orei. În 2025, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, ora 4:00 devenind ora 3:00. Această schimbare a orei marchează revenirea României la timpul legal standard, corespunzător fusului orar Eastern European Time (EET, UTC+2), și rămâne valabilă până la trecerea la ora de vară, în ultimul weekend al lunii martie.

După o lună septembrie liniștită în ce privește curenții de meteori, în octombrie apare un curent de meteori mai important - Orionidele (ORI), care debutează pe 2 octombrie și se încheie pe 7 noiembrie, cu un maxim între 21 și 22 octombrie. Orionidele produc până la 20 de meteori pe oră și au o viteză de 66 km/s. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley, indică https://www.astro-urseanu.ro/.

Brumărel
În tradiția populară, 'brumărel' anunță primele brume și apropierea iernii. Activitățile oamenilor sunt specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă: continuarea semănăturilor de toamnă, strângerea roadelor de pe câmp, vii, livezi, grădini, deschiderea țarinelor pentru pășunatul comunitar, pornirea turmelor spre locurile de iernat, valorificarea produselor agrare, pastorale și meșteșugărești la vestitele târguri organizate la Sâmedru și Vinerea Mare (Sf. Parascheva). Peisajul spiritual al lunii octombrie este dominat de sărbătorile și obiceiurile cu semnificație pastorală: Vinerea Mare, Vara lui Sâmedru, Lucinul, Focul lui Sâmedru etc., conform volumului 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000).

Între principalele sărbători religioase ale lunii octombrie se află sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului marcată la 1 octombrie. Apoi, la 14 octombrie este sărbătorită Sfânta Cuvioasa Parascheva, moment de pelerinaj la moaștele Sfintei în Iași. În 18 octombrie este sărbătorit Sfântul Apostol și Evanghelist Luca (Lucinul). În această zi se făceau rituri menite să determine îndepărtarea lupului din preajma turmelor de oi, nu se pronunța cuvântul lup și erau sistate activitățile ce implicau prelucrarea lânii și a pieilor de oi. Aceste practici populare se intersectau cu cele religioase. Oamenii țineau post negru și se rugau pentru a fi feriți de lupi, notează https://azm.gov.ro/, site-ul Agenției Naționale a Zonei Montane.

O altă sărbătoare importantă a lunii este cea a Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, patronul păstorilor (Sâmedru) din data de 26 octombrie. În ajun de Sfântul Dumitru are loc, în fiecare an, sărbătoarea numită 'Focul lui Sâmedru', când se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoși, sau tinerii, ca să se căsătorească. La 27 octombrie se sărbătorește Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, divinitate invocată pentru lecuirea bolilor.

Sâmedru, zeu al Panteonului românesc, incinerat simbolic în cadrul unui spectaculos ceremonial nocturn, numit Focul lui Sâmedru, împarte Anul Pastoral, împreună cu Sângiorzul, în două anotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie și 26 octombrie, având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie), iar iarna între 26 octombrie și 23 aprilie cu miez al timpului la 16 ianuarie (Sânpetru de Iarnă). În opoziție cu Sângeorzul, care încuie iarna și înfrunzește codrul, Sâmedru încuie vara și desfrunzește codrul, mai notează Ion Ghinoiu, în volumul amintit.

Tradiția populară spune că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc și cad repede este un semn că anul ce urmează va fi roditor. Dacă plouă mult în octombrie, va fi vânt puternic în decembrie, iar dacă e multă brumă sau chiar zăpadă în această lună, în ianuarie va fi timp frumos, potrivit https://azm.gov.ro/. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)