Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată anual, la 1 octombrie, atât la nivel național, cât și la nivel mondial. Luna octombrie sau 'luna roz' este luna mondială de conștientizare a cancerului de sân, perioadă în care femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți și este un bun prilej pentru a le reaminti că, printr-un control medical realizat la timp, cancerul poate fi descoperit și vindecat, notează site-ul https://insp.gov.ro/. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit în 1985, printr-o convenție internațională, la inițiativa Societății Americane a Cancerului, ca luna octombrie să fie Luna internațională a conștientizării cancerului mamar, potrivit https://www.who.int/.

Cancerul de sân este o afecțiune în care celulele glandei mamare suferă modificări și se multiplică necontrolat, ducând la apariția tumorilor. Factorii de risc includ vârsta înaintată, istoricul familial de cancer mamar, mutațiile genetice (precum cele de la nivelul genelor BRCA1 și BRCA2), expunerea la radiații și obezitatea. Simptomele pot varia de la caz la caz, dar cele mai frecvente sunt caracterizate prin apariția unui nodul la sân, modificări ale formei, dimensiunii sau aspectului sânului și secreții anormale la nivelul mamelonului. Diagnosticarea precoce, prin autoexaminări regulate și investigații imagistice (mamografii sau ecografii) periodice este esențială pentru îmbunătățirea prognosticului și creșterea șanselor de supraviețuire. Tratamentul variază în funcție de stadiul bolii și de tipul specific al cancerului și poate implica o combinație de intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie și terapii hormonale.

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femei, cu 2.296.840 de cazuri diagnosticate în 2022 la nivel global. Statisticile recente arată că aproximativ 1 din 8 femei va dezvolta cancer mamar pe parcursul vieții. Incidența este mai mare în țările dezvoltate, iar factorii de risc includ atât predispoziția genetică, cât și factorii de mediu și stilul de viață. În România, conform GLOBOCAN, cancerul mamar ocupă locul 2 în ceea ce privește incidența, după cancerul colorectal. În anul 2022, au fost raportate 12.685 de cazuri noi și 3.877 decese asociate cu această maladie, potrivit https://www.synevo.ro/.

În 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat Inițiativa globală împotriva cancerului de sân (GBCI) pentru a reduce ratele mortalității cu 2,5% pe an până în 2040 și pentru a salva 2,5 milioane de vieți prin trei piloni cheie de acțiune privind promovarea sănătății, respectiv depistarea precoce, diagnosticarea în timp util și managementul complet al cancerului de sân. În cadrul lunii octombrie de conștientizare a cancerului de sân se va evidenția importanța detectării precoce, a diagnosticului în timp util, a tratamentului complet și nevoia de a oferi sprijin persoanelor care au trecut prin această experiență, inclusiv a unei îndrumări a pacienților. De asemenea, oferă tuturor părților interesate o oportunitate de a analiza progresele, de a reflecta și de a reînnoi angajamentele în abordarea bolii și de a da un impuls în abordarea disparităților și a provocărilor existente în accesul la îngrijirea cancerului de sân, conform https://www.who.int/.

În România, Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie același an, Senatul și-a asumat o Declarație, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi națională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând 'o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial'. Declarația a fost inițiată de Fundația Renașterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului. La ședința Plenului Senatului a participat, în calitate de invitat, și Mihaela Geoană, președintele Fundației Renașterea, însoțită de Cristiana Copos, vicepreședinte al Fundației, și de Andreea Esca, ambasadorul Fundației.

Potrivit Declarației, citite în plen de senatorul Doina Silistru, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul țărilor europene care se confruntă cu această boală. 'Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (...) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce privește incidența, cu o rată de 25,2, dar și mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare și prevenție. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supraviețuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 și 4, ceea ce reduce considerabil rata de supraviețuire', se arăta în documentul amintit. Senatoarea Doina Silistru a subliniat, totodată, necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conștientizare și de screening național pentru cancerul de sân, menționează site-ul https://www.senat.ro/.

Propunerea legislativă privind declararea Zilei de luptă împotriva cancerului de sân a fost adoptată de Senat, la 10 iunie 2015 și de Camera Deputaților, la 13 octombrie 2015. Decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost semnat de președintele României la 10 noiembrie 2015, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015. Potrivit acestei legi, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unitățile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân și pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Ziua de luptă împotriva cancerului de sân este marcată în peste 70 de țări din întreaga lume, prin iluminarea în roz a unor clădiri reprezentative.

Fundația Renașterea s-a alăturat, în 2001, Inițiativei Mondiale de Iluminare în Roz, ca simbol al luptei împotriva cancerului de sân, prin organizarea evenimentului 'Iluminare în roz' a unor clădiri reprezentative din București și din alte orașe din țară. În București, au fost iluminate în roz: Ateneul Român (2001), Muzeul George Enescu (2002), Teatrul Național (2003), Palatul CEC (2004), Biblioteca Centrală Universitară (2005), Muzeul Național de Artă (2006), Cercul Militar Național (2007), Arcul de Triumf (2008), Institutul Oncologic din București (2009), Palatul Parlamentului (2010), Palatul de Justiție (2011), Banca Națională a României (2012), Academia de Studii Economice (2013), Muzeul Național al Țăranului Român (2014), Facultatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' (2015), Muzeul Național de Artă al României (2016), Globalworth Tower și Sky Tower (2017), Ateneul Român (2018), Palatul Ministerului Agriculturii (2019), Spitalul Colțea (2020), Palatul Marmorosch (2021), Palatul CEC (2022), Casa Mița Biciclista (2023) și Academia Română (2024), conform site-ului https://fundatiarenasterea.ro/.

La 1 octombrie 2025, Palatul Cotroceni va fi iluminat în roz, eveniment ce va marca totodată cei 25 de ani de activitate ai Fundației Renașterea. Momentul simbolic va fi marcat de prezența Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Printre participanții la eveniment se vor număra personalități din mediul medical, cultural și social, autorități locale și centrale, diplomați, alături de membrele Boardului Fundației și de supraviețuitoare ale cancerului.

În București vor mai fi iluminate în roz și; Opera Națională, Ministerul Sănătății, Globalworth Tower, Pasajul Europa Unită și Patinoarul Berceni Arena.

De asemenea, cu ocazia acestei ediții aniversare, vor iluminate simultan mai multe clădiri-simbol din întreaga țară: Cazinoul din Constanța; Palatul Roznovanu - Iași; Primăria Oradea; Hotel Aro Palace - Brașov; Secția de oncologie a Spitalului Județean Bacău; Primăria Caracal, Teatrul Național și Biblioteca; Institutul Oncologic și Clădirea Medisprof Cancer Center - Cluj Napoca; Monumentul Independenței și Blocul Belvedere din Piața Mircea cel Bătrân - Tulcea; Primăria Sibiu; Primăria Bistrița; Clădirea Medisprof Cancer Center - Piatra Neamț; Casa de Cultură 'Mihail Sadoveanu' - Pașcani; Clădirea Consiliului Județean Galați, potrivit https://fundatiarenasterea.ro. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.fundatiarenasterea.ro