DOCUMENTAR: Chitaristul și cantautorul de muzică folk Ducu Bertzi împlinește 70 de ani (21 septembrie)
Alexandru 'Ducu' Bertzi, chitarist și cantautor de muzică folk, interpret al unor melodii nemuritoare precum 'Și de-ar fi', 'Floare de colț', 'M-am îndrăgostit numai de ea', 'Suflet fără chei', 'Omul pădurii', 'Iertările', 'Unde oare?', s-a născut la 21 septembrie 1955, la Sighetu Marmației, județul Maramureș.
În orașul natal a urmat cursurile gimnaziale, pe cele ale Liceului 'Dragoș Vodă' și pe cele ale Școlii de muzică. Primul instrument studiat a fost vioara. La 14 ani și-a înființat prima trupă de rock Expres 69, apoi în timpul liceului, trupa și-a schimbat atât componența, cât și numele, devenind Mi bemol rock. Timp de trei ani a cântat la toate seratele liceului, notează https://www.foreverfolk.com/.
În 1979 a absolvit Facultatea de Mecanică Fină a Institutului Politehnic din București, oraș unde a rămas pe un post de subinginer până în 1990. S-a căsătorit în 1989 cu Theodora, medic de profesie și au doi copii: Maura și Rareș.
(de la stg. la dr.): Teo Boar, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi, Marius Batu şi Mircea Baniciu, în cadrul unui concert extraordinar organizat în memoria cântăreţului Florian Pittiş, desfăşurat în Parcul Alexandru Ioan Cuza, Bucureşti, 28 aprilie 2013.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
A fost, apoi, director al Departamentului de Publicitate de la 'Curierul național' pentru o perioadă de doi ani (1990-1992) și a apărut pe diverse materiale discografice - compilații de Crăciun. Împreună cu Constantin Dragomir a înființat, în 1992, propria firmă de PR și Publicitate. În 1995 a decis să se ocupe numai de muzică și a început prin realizarea de emisiuni de muzică folk radiofonice. Astfel, a realizat la Radio București emisiunile: 'Pe cine și câte cărări' (1998-2000), 'Spiritul Libertății' (2000-2005) și 'Clubul de joi seara' (2005-2009, co-realizator împreună artista Maria Gheorghiu). Emisiunea 'Omul cu chitara' a debutat la Radio Romania Actualități, în 1997, în formula Ducu Bertzi și Mihai Cosmin Popescu. Din martie 2014, a început să realizeze și la TVR2, pentru telespectatori, emisiunea muzicală de divertisment 'Omul cu chitara', primul sezon alături de Cristina Șoloc, iar din octombrie 2014, cu Eveline Păuna, potrivit site-ului http://www.ducubertzi.ro/ și http://tvr2.tvr.ro/.
Ducu Bertzi a început să cânte muzică folk din 1973, când a participat la primul festival de poezie și muzică de la Sighet și unde a câștigat marele premiu ce a constat într-o valiză. Debutul pe scenă a avut loc în 1976, la Baia Mare, cu piesa 'Țara de pripas', pe versurile lui Alexandru Vlahuță, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra. Din toamna aceluiași an, a cântat la Casa de Cultură a Studenților și, în paralel, în căminele studențești alături de alți colegi într-un mini cenaclu ('Miraj'). A cântat în grupul SONG, condus de Ioan Luchian Mihalea, din 1977 și până în 1981.
Consacrarea în Cenaclul Flacăra a venit la 20 octombrie 1979, pe scena Teatrului 'Ion Creangă', cu piesa 'Când s-o-mpărțit norocu', iar în mai puțin de o lună, cântecul a fost înregistrat la radio. Din 1985, după desființarea Cenaclului, a înregistrat piese noi care au devenit șlagăre: 'Și de-ar fi', 'Trece dorul', 'Floare de colț' etc. Prima jumătate de album a fost înregistrată la Electrecord în 1987 pe disc de vinil.
Florian Pittiş şi Ducu Bertzi la cea de-a III-a ediţie a Galei folk 'Om bun', Bucureşti, 23 martie 2007.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
În 1997, a lansat primul album de autor în format casetă audio și CD - 'Dor de ducă', desemnat 'Cel mai popular și bine vândut album', în 1998, de Revista Actualitatea Muzicală. Albumul conține cele mai cunoscute melodii ale artistului, lansate în perioada Cenaclului Flacăra și imediat după: 'Pe cine și câte cărări', 'Când s-o-mpărțit norocu', 'Și de-ar fi', 'Focul vânăt', 'Suflet fără chei', 'Omu pădurii', 'Săraca Inima mea', 'M-am îndrăgostit numai de ea', 'Floare de colț', 'Iertările'. În 2000 a lansat două materiale discografice: 'Sufletul meu' (piesa 'Dacă tu', care beneficiază și de videoclip) și albumul de colinde și cântece de iarnă 'Poveste de iarnă'. Au urmat albumele 'Cântece din Maramureș' (2004), 'Seara de Crăciun' (2005), 'Best of '06' (2006) și 'Colinde, colinde' (2009), conform https://www.foreverfolk.com/.
A avut numeroase turnee în străinătate, pe care le-a început în 1998: Franța (Montpellier, Sete, Paris, Marsilia), Belgia (Bruxelles), Germania (Koln, Dusseldorf, Hanovra, Saltzgiter, Frankfurt, Aachen, Gumersbach), Austria (Graz, Viena), Ungaria (Szeghed, Budapesta, Gyula), Italia (Roma, Milano, Torino, Viterbo), Spania (Madrid, Alcala de Henares, Barcelona), Marea Britanie (Londra), Tunisia (Tunis, Bizerte), Maroc (Rabat), Israel (Ierusalim, Tel Aviv, Haifa), SUA (New York, Washington, Boston, Chicago, Los Angeles, San Francisco, Las Vegas, Miami, Portland, Seatle, Detroit, Dallas), Canada (Toronto, Montreal, Otawa, Windsor, Kitchener, Calgary, Edmonton, Vancouver), Irlanda (Dublin), Republica Moldova (Balti, Soroca, Leova, Cahul, Chișinău, Florești), Ucraina (Cernăuți), Grecia (Salonic), Cipru (Nicosia), Australia (Brisbane, Melbourne), Noua Zeelandă (Auckland), Cehia (Praga), Finlanda (Helsinki).
În noiembrie 2003 a început proiectul 'Ducu Bertzi și invitații săi'. În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiș (1943-2007), Marius Bațu (1959-2024), Mihai Neniță, a realizat o serie de spectacole la Teatrul Nottara, urmate de peste 50 de spectacole în țară și în străinătate. În aprilie 2006, proiectul a fost prezentat la TNB - Sala Atelier, iar o parte din concert se regăsește pe CD-ul 'Ducu Bertzi și Florian Pittiș în concert' (2009). Concertul integral 'Ducu Bertzi și Florian Pittiș în concert' a fost lansat în 2010, în format DVD.
Ducu Bertzi şi Victor Socaciu la cea de-a III-a ediţie a Galei folk 'Om bun', Bucureşti, 23 martie 2007.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Ducu Bertzi este implicat activ în susținerea tinerilor artiști și în organizarea de festivaluri. În 2005, a lansat proiectul 'Folk prin licee', continuat, apoi, de colegii din radio (Manuela Popescu) sub titulatura 'Folk fără vârstă', iar în 2013 a inițiat proiectul 'Gala Floare de colț' la Sighetu Marmației. Tot în 2013, la inițiativa sa, Sectorul 3 București a lansat seria de concerte 'Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiș' desfășurate în preajma Floriilor.
De-a lungul carierei, a fost răsplătit cu numeroase premii și distincții: 2000 - Premiul pentru întreaga activitate la Festivalul 'Om Bun', Premiul pentru cea mai bună evoluție folk și Premiul pentru cel mai bun album al anului - 'Sufletul meu'; Premiul 'ARTE' pentru proiectul cultural 'Marți la ceasul bun' (2004); Premiul pentru proiectul cultural 'Ducu Bertzi și prietenii săi' (2005); 'Diploma de Excelență' pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române acordată cu ocazia jubileului TVR3 (2006); Premiul pentru 'Cel mai bun proiect discografic - 'Ducu Bertzi & Florian Pittiș în concert' acordat de Radio România (2010).
În 2007, a devenit cetățean de onoare al municipiului Sighetu Marmației (2007) și a primit distincția 'Crucea Moldavă' oferită de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel. Din 2019 este cetățean de onoare al municipiului București, iar din 2022 cetățean de onoare al comunei Giulești (Maramureș), notează siteul http://www.ducubertzi.ro
Ducu Bertzi a cântat alături de Vasile Șeicaru și Victor Socaciu (1953-2021), în cadrul seriei de concerte 'Folk de colecție', începută în septembrie 2019, în București, continuată cu Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Reghin, Bacău, Piatra Neamț, Cluj, Baia Mare, notează https://www.romania-actualitati.ro/.
În ultimii ani a cântat la cunoscute festivaluri de muzică folk, precum Festivalul 'Sibiul de Odinioară', Festivalul 'Om Bun', Festivalul național concurs de muzică folk 'Floare de Colț', Festivalul Național de Muzică Folk 'Ziua de Mâine', Gala BISTRIȚA FOLK, 'Baricada Folk', Festivalul de muzică folk 'Ion Chiriac', Festivalul 'De Dragul Munților', Festivalul Național de Folk 'Vama de la Munte', dar și la prime ediții precum Cluj Folk Fest, Festivalul de folk 'Glasul nuferilor' de la Mila 23 în Delta Dunării, Brașov Folk Festival ș.a.
A cântat alături de cei mai renumiți artiști ai acestui gen muzical din România: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Emeric Imre, Magda Pușkaș, Dinu Olărașu, Daniel Iancu, Adrian Ivanițchi, Cristi Dumitrașcu, Florin Săsărman, Cătălin Stepa, Aurelian Epuraș, Narcisa Suciu, Ovidiu Mihăilescu, Toni Vlad, Zoia Alecu, Nicu Alifantis, Florin Chilian, Maria Gheorghiu, Alina Manole etc.
Pe 8 iulie 2023, Ducu Bertzi și Mircea Baniciu Band au cântat cu peste 400 de tineri chitariști din toată țara, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, în cadrul proiectului 'Pune mâna pe chitară', ajuns la a doua ediție.
Tot în 2023, în noiembrie, a avut loc concertul aniversar '50 de ani de scenă - DUCU BERTZI' la Sala 'Ion Caramitru' a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București.
În ianuarie 2025 a lansat piesa 'Joc', ce surprinde atmosfera vibrantă a Maramureșului în zi de sărbătoare, o creație specială începută în 2022 cu o orchestrație semnată de Adrian și Mihai Neniță, chitara regretatului Marius Bațu completând această poveste muzicală, conform https://www.bucurestifm.ro/.
Tot în 2025, a luat parte, printre altele, la spectacolul 'Cenaclul Flacăra - O Istorie', prezentat de Andrei Păunescu (30 martie, Sala Palatului), s-a alăturat proiectului estival 'Tipografia de idei | #hailamuzeu' (28 iunie-9 august), organizat de Muzeul Țării Crișurilor (MTC), un program amplu de evenimente culturale și educative, dar și celei de-a opta ediții a Festivalului Cea1 Borsec (17-20 iulie) și a cântat pe scena Big Little Festival (Palatul Mogoșoaia, 29-31 august). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Ducu Bertzi în cadrul unui concert caritabil, Iaşi, 4 noiembrie 2017.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2026. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 24 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2026. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 23 h 40 m și apune la 07 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Greco-catolice Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Sf. Florian, m. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) este prăznuită în ziua de 4 mai.
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.