B.B. King, pe numele său real Riley B. King, s-a născut la 16 septembrie 1925, în mica localitate Itta Bena, din statul Mississippi, potrivit https://www.musicalinstrumenthub.com și www.last.fm.

La vârsta de 12 ani și-a cumpărat prima chitară și a început să înregistreze live la un post de radio din Memphis. A interpretat, inițial, sub numele Peptikon Boy, iar ulterior The Beale Street Blues Boy, pentru ca apoi să fie cunoscut drept Blues Boy sau B.B.

În 1943, a interpretat la chitară alături de cvartetul St. John's din Inverness, dar și în multe lăcașuri de cult.

În 1949, King a început să înregistreze la casa de discuri RPM Records. A debutat cu single-ul ''Miss Martha King'', difuzat prin intermediul casei de producție Bullet Records.

Primul hit cu care a intrat în top a fost ''Three o'Clock in the Morning'', în 1951. Succesul l-a cunoscut cu un ''remake'' din 1968 al lui Roy Hawkins, ''The Thrill Is Gone'', devenit hit în topurile R&B și Pop.

A continuat să impresioneze în anii 1970 cu melodii precum ''To Know You Is to Love You'' și ''I Like to Live the Love''.

În perioada 1951-1985, B.B. King a fost prezent în topurile Billboard R&B de 74 de ori
.

În 1956, a avut 342 de concerte, reușind, în același an, să înființeze propria companie de înregistrări, Blue Boys Kingdom, cu sediul în Beale Street, Memphis.

Pe lângă reușitele muzicale, a contribuit la formarea multor artiști, precum Millard Lee și Levi Seabury.

A semnat, în 1962, un contract cu ABC - Paramount Records, care ulterior a devenit parte a companiei MCA Records.

În noiembrie 1964, B.B. King a înregistrat live la Regal Theatre din Chicago.

B.B. King şi Tony Bennett

A continuat să înregistreze până în anii 1980 compilații de melodii clasice alături de alți artiști de top, printre care Eric Clapton.

Din 1980 a continuat să aibă o carieră activă, fiind prezent în numeroase spectacole de televiziune.

În 1988, s-a impus din nou prin single-ul ''When Loves Comes to Town'', o colaborare cu celebra formație U2 de pe albumul ''Ratle and Hum''.

A fost recompensat, în 1990, de Casa Albă cu distincția ''Presidential Medal of the Arts'', iar în 2008 cu ''Medal of Freedom''.

În 2006, a organizat turneul de rămas bun, în același an fiind recompensat cu un premiu Grammy pentru cel mai bun album tradițional de blues.

Și-a deschis propriul muzeu, în 2008, în Indianola, statul Mississippi, conform www.biography.com și bbkingmuseum.org/.

A lansat, în 2008, albumul ''One Kind Favor', cu interpretări ale unor melodii care aparțineau unor mari artiști, precum John Lee Hooker, T-Bone Walker și Lonnie Johnson, obținând astfel încă un premiu Grammy.

În februarie 2012, a interpretat, în cadrul unui eveniment special, la Casa Albă, alături de Buddy Guy și alți artiști. A continuat să interpreteze, câțiva ani, având mereu la îndemână chitara sa gravată ''Lucille'', potrivit www.biography.com.

S-a stins din viață, la 14 mai 2015, într-un spital din Las Vegas, Nevada. A fost înmormântat la 30 mai 2015, în orașul natal, Indianola. Potrivit www.imdb.com, B.B. King a câștigat de-a lungul carierei numeroase premii și a fost nominalizat la multe alte distincții de specialitate, dar cea mai importantă realizare a sa este moștenirea muzicală pe care a lăsat-o posterității. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.imdb.com