Discursul privind starea UE susținut de președinte Comisiei, Ursula von der Leyen, discursul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în fața Parlamentului European, alocarea provizorie a unei asistențe financiare în valoare de 150 de miliarde euro pentru 19 state UE prin programul 'Acțiune de securitate pentru Europa' (SAFE), precum și încălcarea spațiului aerian al Poloniei de către dronele rusești reprezintă câteva dintre subiectele acestei săptămâni în spațiul european.

Parlamentul European

*La 8 septembrie, președinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, a deschis sesiunea plenară a PE cu un minut de reculegere în memoria celor care și-au pierdut viața recent în tragedii în Uniunea Europeană și în vecinătatea acesteia - cele 16 persoane decedate săptămâna trecută în accidentul funicularului Gloria din Lisabona, uciderea fostului președinte al parlamentului ucrainean, Andrii Parubii, și victimele terorii din Fâșia Gaza.

'A curs prea mult sânge nevinovat. Europa trebuie să facă mai mult pentru a găsi pacea'', a subliniat eurodeputata malteză.

*La 9 septembrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în plenul Parlamentului European că rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, cel mai important scrutin din istoria Republicii Moldova, va decide dacă 'ne consolidăm ca o democrație stabilă pe drumul spre Uniunea Europeană, ca un vecin sigur al Ucrainei și un furnizor de securitate pentru UE, sau dacă Rusia ne destabilizează, ne smulge de lângă Europa și ne transformă într-o amenințare la frontiera de est a Europei'.

Într-un discurs rostit în limba engleză, Maia Sandu a apreciat că Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite să avanseze în negocierile de aderare, într-un proces bazat pe merite care să reflecte progresul fiecăreia. În opinia sa, Uniunea Europeană nu a fost niciodată despre perfecțiune, ci despre protejarea democrațiilor fragile până la consolidarea lor. Aderarea Republicii Moldova la UE nu este doar un exercițiu tehnocrat, ci și o cursă contra cronometru pentru a ancora democrația moldoveană în Uniunea Europeană, ''acolo unde va fi protejată de cea mai mare amenințare: Rusia'', a mai susținut președinte Republicii Moldova.

Conform șefei statului moldovean, atacurile hibride devin și mai periculoase întrucât se schimbă constant, sunt digitale (plăți pe Telegram, minciuni pe TikTok, deepfake-uri pe Facebook și Instagram, peste 80% din conținutul toxic de pe TikTok fiind generat de inteligența artificială) și țintesc însăși ''inima democrației: libertatea religioasă se transformă în propagandă, libertatea de întrunire - în proteste plătite, libertatea de asociere - în partide susținute de Kremlin, create peste noapte, libera circulație a capitalului - în bani iliciți pompați în politică''.

''Aceasta nu este doar situația Moldovei. Schemele cripto testate la Chișinău ajută acum Rusia să ocolească sancțiunile UE și să finanțeze războiul. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte țări. Alertele false cu bombă, remarcate mai întâi la alegerile noastre, au fost deja exportate către alte scrutinuri europene. Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa'', a explicat Maia Sandu.

O altă idee evidențiată de șefa statului moldovean a fost aceea că ''libertatea nu este un dat, ea se apără'', lucru pe care Republica Moldova îl știe din propria experiență. Ea a menționat că o primă lecție învățată de țara sa a fost tăierea surselor de finanțare ilegală a influenței străine maligne.

''Țările candidate trebuie incluse în apărarea democrației. Nimeni nu este în siguranță decât atunci când suntem cu toții în siguranță. Și așa cum au fost create atunci Planul Marshall și Radio Europa Liberă, astăzi avem nevoie de noi instrumente - expertiză digitală rapidă, etichetarea inteligenței artificiale, apărare cibernetică comună, noi modalități de implicare a cetățenilor'', a afirmat președinta moldoveană.

În finalul discursului, Maia Sandu s-a adresat în limba română cetățenilor moldoveni: ''Am trecut prin multe încercări și am rezistat și de fiecare dată am ieșit mai puternici. Astăzi, însă, independența și pacea noastră sunt din nou puse la încercare - ingerințe în alegerile noastre, finanțări ilegale din afară, campanii de minciuni, atacuri cibernetice, proteste plătite, tactici de a semăna ură între oameni. Acestea sunt metodele prin care se încearcă oprirea Moldovei din drumul ei european. Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuși să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniți și mai hotărâți. Anul trecut, am arătat lumii întregi că putem sta drepți, prin vot, în fața unor forțe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot''.

Către finalul discursului președintei moldovene, eurodeputata neafiliată Diana Iovanovici Șoșoacă a strigat ''Moldova is Romania, Maia Sandu!'', intervenția acesteia fiind primită cu huiduieli din partea majorității eurodeputaților prezenți.

*La 10 septembrie, PE a adoptat o rezoluție prin care condamnă încercările Rusiei de a destabiliza Republica Moldova și afirmă că ingerința Rusiei urmărește să inverseze progresul democratic al acestei țări. Deputații au criticat intensificarea operațiunilor hibride și încercările de ingerință ale Rusiei înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie, conform unui comunicat publicat pe site-ul legislativului european.

Eurodeputații salută angajamentul exemplar al Republicii Moldova față de reformele legate de aderarea la UE și progresele constante înregistrate în acest sens, în pofida provocărilor interne și externe semnificative - inclusiv războiul de agresiune total al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările hibride specifice ale Kremlinului. Aceștia își reafirmă sprijinul de neclintit pentru perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE și îndeamnă Consiliul să deschidă rapid negocierile de aderare cu clusterul 1 (elemente fundamentale), ca recunoaștere a progreselor substanțiale înregistrate de Republica Moldova pe calea reformelor esențiale.

*La 11 septembrie, eurodeputații au condamnat ferm încălcarea spațiului aerian al Poloniei de drone rusești și au salutat reacția din partea NATO, solicitând în același timp sancțiuni mai dure contra Moscovei și măsuri concrete și rapide pentru consolidarea flancului estic.

Intervențiile eurodeputaților, dintre care o mare parte polonezi, au fost făcute într-o dezbatere intitulată 'Declarații ale Parlamentului - Solidaritate cu Polonia în urma încălcării deliberate a spațiului aerian polonez de drone ruse', care a fost introdusă extraordinar, la 10 septembrie, pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European după evenimentele din cursul dimineții de la frontiera estică a Poloniei.

Polonia și-a mobilizat în noaptea de 9 spre 10 septembrie propriile sisteme de apărare aeriană și cele ale NATO pentru a doborî aproximativ 20 de drone în spațiul său aerian, după un atac aerian rus asupra Ucrainei, Varșovia implicându-se astfel în premieră în războiul din țara vecină și numind încălcarea spațiului său aerian drept 'un act de agresiune'. În urma acestui incident grav, Varșovia a cerut, la 10 septembrie, activarea articolului 4 al Tratatului Nord-Atlantic, iar Ministerul Afacerilor Externe polonez a anunțat, la 11 septembrie, că la solicitarea sa va fi convocată o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU.

Discursul despre Starea Uniunii (SOTEU)

În discursul său, rostit la 10 septembrie în plenul PE, președinta CE, Ursula von der Leyen, a prezentat principalele priorități și inițiative emblematice pentru anul următor.

*Respectarea statului de drept este o condiție sine qua non pentru a putea beneficia de fondurile europene, legătură care a fost consolidată, iar în următorul buget multianual al UE se va merge și mai departe în această privință- a declarat Ursula von der Leyen.

''Independența Europei înseamnă protejarea libertăților noastre. Libertatea de a decide, de a te exprima, de a te deplasa pe un întreg continent. Libertatea de vot, de a iubi, de a te ruga, de a trăi într-o Uniune a egalității. Democrația noastră și statul de drept sunt garanțiile acestor libertăți. Din acest motiv am depus atâtea eforturi pentru a ne consolida instrumentele și pentru a accelera punerea în aplicare. Am creat un nou ciclu privind statul de drept, care să asigure detectarea timpurie a problemelor și soluționarea lor prin dialog. Este nevoie de un ciclu anual integrat privind statul de drept, cu un ritm comun, jaloane clare și contribuții din partea tuturor instituțiilor. Acțiunile noastre trebuie îndreptate asupra eliminării lacunelor existente'', a afirmat Von der Leyen în plenul Parlamentului European.

*Pentru sporirea capacităților de monitorizare și detectare a manipulării informațiilor și a dezinformării, președinta CE a anunțat crearea unui centru european pentru reziliența democratică, ce va reuni toate cunoștințele de specialitate și capacitățile din statele membre și din țările învecinate.

''Trebuie să facem mai multe pentru a ne proteja mass-media și presa independentă. Din acest motiv, vom lansa un nou program de reziliență în domeniul mass-mediei, care va sprijini jurnalismul independent și alfabetizarea mediatică. Dar trebuie să investim și pentru a aborda unele dintre cauzele profunde ale acestei tendințe. Astfel, în următorul buget, am propus să sporim semnificativ finanțarea pentru mass-media. Trebuie să permitem totodată investițiile cu capital privat. Prin urmare, ne vom utiliza instrumentele pentru a sprijini mass-media independentă și locală. O presă liberă reprezintă coloana vertebrală a oricărei democrații. Vom sprijini presa europeană să rămână liberă'', a ținut să sublinieze președinta Comisiei.

*Triplarea finanțării pentru gestionarea migrației și a frontierelor în următorul buget, pentru ca UE să arate că democrația oferă soluții la preocupările legitime ale oamenilor. UE va trebui să ajungă la un acord rapid cu privire la sistemul comun pentru returnări, în contextul în care doar 20% dintre cei care ar trebui să părăsească Europa fac efectiv acest lucru. Potrivit șefei executivului UE, Pactul privind migrația și azilul - care este ''strict, dar echitabil'' - va trebui să fie pus în aplicare pe deplin de îndată ce acesta va intra în vigoare și va putea funcționa numai dacă toate părțile implicate își vor juca rolul.

*Ursula von der Leyen a propus sancțiuni împotriva unor miniștri considerați extremiști din Israel, sistarea plăților pentru Israel și suspendarea parțială a Acordului de asociere UE-Israel, pe fondul situației 'inacceptabile' din Gaza, pledând totodată pentru încetarea distrugerii din Gaza 'în numele umanității', au informat AFP și dpa.

*Președinta CE s-a pronunțat în favoarea unei limite de vârstă pentru utilizarea rețelelor de socializare în Uniunea Europeană, afirmând că va numi un grup de experți până la sfârșitul anului pentru oferi consiliere cu privire la cea mai bună cale de acțiune. Ea a comparat posibilele reglementări pentru rețelele de socializare cu cele pentru tutun și alcool.

*Von der Leyen a anunțat o alianță cu Ucraina pentru producția de drone. Uniunea Europeană va oferi șase miliarde de euro pentru acest proiect, iar banii vor proveni dintr-un împrumut care va fi rambursat cu venituri din dobânzi din activele rusești blocate.

Programul SAFE

Comisia Europeană a adoptat, la 9 septembrie, alocarea provizorie a unei asistențe financiare în valoare de 150 de miliarde euro pentru 19 state UE prin programul 'Acțiune de securitate pentru Europa' (SAFE), conceput pentru a stimula capabilitățile de apărare ale UE și pentru a ajuta statele membre să abordeze lacunele critice, precum și să achiziționeze împreună produse din domeniul apărării.

SAFE va oferi împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru a ajuta statele membre să achiziționeze echipamentele de apărare necesare de urgență. SAFE va permite, de asemenea, UE să sprijine în continuare Ucraina prin asocierea industriei sale de apărare la instrument încă de la început. Programul include o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea împrumuturilor, rate competitive ale dobânzii și opțiuni pentru acorduri bilaterale cu țări terțe în vederea extinderii eligibilității.

Statele membre își pot pregăti acum planurile naționale de investiții, descriind utilizarea posibilei asistențe financiare, care urmează să fie prezentate până la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Comisia va evalua apoi aceste planuri naționale, cu scopul de a efectua primele plăți la începutul anului 2026.

Polonia va primi cea mai mare sumă, 43,7 miliarde de euro, urmată de România, cu 16,7 miliarde. Ungaria și Franța vor primi câte 16,2 miliarde de euro fiecare, Italia 14,9 miliarde, Belgia 8,3 miliarde, Lituania 6,4 miliarde, Portugalia 5,8 miliarde și Letonia 5,7 miliarde. La programul de creditare SAFE vor mai participa Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Slovacia și Spania. Opt state UE nu au depus cereri deoarece se pot împrumuta ele însele la rate ale dobânzilor comparabile sau mai bune, a precizat Comisia.

Comisia Europenă

La 11 septembrie, Comisia Europeană a anunțat plata către Ucraina a celei de-a opta tranșe a împrumutului său excepțional de asistență macrofinanciară, în valoare de 1 miliard de euro, consolidând și mai mult rolul UE ca cel mai mare donator al Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, sprijinul total ridicându-se la peste 170 de miliarde de euro, a informat instituția într-un comunicat de presă.

În total, asistența macrofinanciară (AMF) se ridică la 18,1 miliarde de euro și reprezintă contribuția UE la inițiativa G7 privind împrumuturile cu utilizare accelerată a veniturilor extraordinare (împrumuturile ERA, Extraordinary Revenue Acceleration), care urmărește, în mod colectiv, să ofere Ucrainei sprijin financiar în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro. Odată cu această ultimă plată, sprijinul total acordat de Comisie Ucrainei în cadrul acestei AMF se ridică la 10 miliarde de euro de la începutul anului 2025.

Împrumuturile ERA de la partenerii G7, precum și împrumutul AMF al UE sunt rambursate din veniturile obținute din activele blocate ale statului rus deținute în UE. La data de 25 august, mecanismul de coordonare a împrumuturilor pentru Ucraina a plătit o sumă inițială de 1,5 miliarde de euro sub formă de venituri extraordinare, sprijinind rambursarea de către Ucraina a împrumuturilor ERA.

Agenția Uniunii Europene pentru Azil (AUEA)

*La 8 septembrie, Agenția Uniunii Europene pentru Azil (AUEA) a anunțat că numărul solicitărilor de azil înregistrate în țările din Uniunea Europeană, Norvegia și Elveția în primul semestru al lui 2025 s-a redus cu 23% în raport cu aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit unui raport consultat de AFP, această reducere drastică 'nu se explică atât prin schimbările politice intervenite în UE', sub o puternică presiune pentru a-și înăspri politica privind migrația, ci este mai degrabă o consecință directă a înlăturării de la putere a președintelui sirian Bashar al-Assad în decembrie 2024: sirienii constituiau de 10 ani prima naționalitate printre solicitanții de azil. Acum, venezuelenii sunt primii în a solicita azil în UE.

Franța este țara care a primit cele mai multe dosare în timpul acestei perioade, circa 77.000, puțin mai multe decât Spania și Germania. Aceste solicitări de azil vin din Ucraina, Afganistan și Republica Democrată Congo. Circa 4,3 milioane de ucraineni care fug de invazia rusă beneficiază de protecție temporară în UE, un statut distinct de cel de azil. AGERPRES/(Documentare -Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)