Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor europene de la Copenhaga, adoptarea de către Comisie a unor modificări la CFM 2028-2034, declarația comisarului european pentru extindere, Marta Kos, conform căreia Muntenegrul ar putea deveni al 28-lea stat membru al Uniunii Europene în 2028, alocarea de către Comisie a 18,9 milioane de euro către Republica Moldova reprezintă o parte dintre evenimentele desfășurate la nivelul instituțiilor comunitare în perioada 1-5 septembrie 2025.

Consiliul Uniunii Europene
*1-2 septembrie: Miniștrii afacerilor europene din UE și din țările candidate s-au întâlnit, la Copenhaga, într-o reuniune informală, ce a avut ca subiect principal de discuție procesul de extindere al Uniunii. Ministrul afacerilor europene din Danemarca, Marie Bjerre, a apreciat, în acest context, că UE trebuie să fie mai independentă și că extinderea Uniunii joacă un rol decisiv în acest sens. 'O UE mai extinsă va contribui la o situație de securitate mai stabilă și previzibilă în întreaga Europă', a mai apreciat ministrul danez, citat de https://danish-presidency.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
*2 septembrie: Comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că Uniunea Europeană va desfășura sateliți suplimentari pe orbita joasă a Pământului, pentru a-și consolida reziliența împotriva interferențelor GPS și va îmbunătăți capacitățile de detectare a acestora. Remarcile sale au survenit după un incident care a avut loc la 31 august, în care sistemul GPS de la bordul aeronavei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost bruiat în drum spre Bulgaria. Autoritățile bulgare suspectează că bruiajul s-a datorat interferențelor Rusiei, a declarat un purtător de cuvânt al UE. (Reuters)

*3 septembrie: Comisia a adoptat un al doilea pachet cuprinzând șapte propuneri sectoriale care completează cadrul aferent următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034. Aceste modificări completează propunerea privind CFM 2028-2034 și vizează următoarele domenii: Programul privind piața unică și domeniul naval; Programul 'Justiție'; Programul pentru cercetare și formare al Euratom; Instrumentul pentru cooperare în domeniul securității nucleare și dezafectare; Programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania (programul Ignalina); Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda; Programul Pericles V.
- Cu aceste acte juridice, Comisia își completează propunerea privind următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproape 2 mii de miliarde de euro în prețuri curente (sau 1,26 % din venitul național brut al UE în medie între 2028 și 2034), conform https://ec.europa.eu/.

*3 septembrie: Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat că Uniunea Europeană nu este responsabilă pentru deciziile privind sprijinul militar pentru Ucraina, răspunzând la o serie de comentarii ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referitoare la garanțiile de securitate (dpa).
- Sprijinul militar pentru Ucraina este o chestiune care ține de membrii așa-numitei Coaliții a Voinței, a declarat Merz într-un interviu acordat postului de televiziune Sat.1.
- Merz a precizat că nu există astfel de planuri concrete pentru acțiuni militare, 'cel puțin nu în Germania', subliniind că garanțiile de securitate pe termen lung pot fi decise doar după ce există un armistițiu sau un acord de pace.
- Comentariile sale vin după critici similare din partea ministrului german al Apărării, Boris Pistorius, după ce un articol din Financial Times susținea că von der Leyen a vorbit despre planuri specifice de a trimite trupe terestre în Ucraina, în cazul unui armistițiu.

*3 septembrie: Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat, la Chișinău, că Muntenegrul ar putea deveni al 28-lea stat membru al Uniunii Europene în 2028, în timp ce aderarea Albaniei ar putea avea loc ceva mai târziu, dar tot în mandatul actualei Comisii Europene. Potrivit oficialului european, Muntenegrul este țara cea mai avansată pe calea integrării, având toate dosarele de negociere deja deschise, conform Moldpres.

*3 septembrie: Comisia Europeană a alocat 18,9 milioane de euro către Republica Moldova, pentru a-i sprijini agenda de reforme, după ce a confirmat că țara a îndeplinit toate angajamentele legate de plățile din cadrul programului de ajutor economic al UE, a informat executivul european.

Înaltul Reprezentant al UE
*1 septembrie: Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, înaltă reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, a anunțat că noua reprezentantă a Uniunii Europene în Republica Moldova va fi ambasadoarea Iwona Piorko, care îi va succeda lui Janis Mazeiks.

Agenția Europeană de Apărare (AEA)
*2 septembrie: Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a anunțat, în contextul prezidării unei ședințe a AEA, că alocările pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro. Acestea au ajuns la 343 de miliarde de euro în 2024, ceea ce reprezenta deja un nivel record față de 2023, conform ultimelor date publicate de această agenție UE specializată în probleme de apărare, informează https://eda.europa.eu/.

Statistici
*3 septembrie: Cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European arată că cetățenii vor ca UE să îi protejeze mai bine în contextul schimbărilor globale și că au așteptări ridicate privind UE și bugetul său post-2027, scrie https://www.europarl.europa.eu/.
- 68% dintre cetățenii UE doresc ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important pentru a le asigura protecția în fața crizelor internaționale și a riscurilor de securitate.
- 9 din 10 europeni (90%) cer statelor membre să răspundă împreună provocărilor globale actuale; majoritatea europenilor (77%) consideră că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față contextului geopolitic care se schimbă rapid.
- Apărarea și securitatea (37% dintre europeni), precum și competitivitatea, economia și industria (32% dintre europeni) sunt domeniile asupra cărora UE ar trebui să se concentreze pentru a-și consolida poziția în lume.
- Dintre respondenții români, 43% consideră că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor în fața crizelor. 73% dintre români afirmă că statele membre ar trebui să fie mai unite, iar 71% cred că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor actuale globale.
- Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European a fost efectuat în perioada 5-29 mai 2025 de către agenția de cercetare Verian, în toate cele 27 de state membre ale UE. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)