Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, vor co-prezida, în 4 septembrie 2025, la Palatul Elysée, în prezenţa preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, o reuniune a "Coaliţiei de voinţă", ce cuprinde ţările care sprijină militar Ucraina, a anunţat preşedinţia franceză la 1 septembrie, conform AFP.

Reuniunea are loc în contextul în care "Coaliţia de voinţă" vrea să prezinte o ofertă europeană solidă pentru a-i proteja pe ucraineni de un eventual atac rus, în cazul în care va fi încheiat un acord de pace. 

Ucraina consideră că Rusia va încerca din nou să o invadeze dacă nu se va pune capăt acestui război şi cere o forţă europeană de menţinere a păcii ºi garanţii de apărare de tip NATO, chiar dacă aderarea sa la organizaţie nu este preconizată (AFP şi Reuters).

La rândul ei, Rusia, care vede în expansiunea Alianţei Atlantice la frontierele sale una dintre "cauzele profunde" ale conflictului actual, respinge categoric majoritatea acestor condiţii şi vrea ca cerinţele sale să fie luate în calcul.

Cea mai recentã reuniune a "coaliţiei de voinţă" a avut loc la 17 august 2025, când premierul francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au co-prezidat şedinţa prin videoconferinţă, la care a participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii Coaliţiei au apreciat, în context, angajamentul preşedintelui Trump de a oferi garanţii de securitate Ucrainei, în care "Coaliţia voluntarilor" va juca un rol vital prin intermediul unei forţe multinaţionale în Ucraina, conform https://www.gov.uk/ şi https://www.elysee.fr/.

Anterior, la 12 august 2025, liderii ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei, au insistat, într-o declaraţie comună, pe necesitatea ca ucrainenii sã aibă libertatea de a-şi decide singuri viitorul şi au subliniat că negocieri substanţiale nu pot avea loc decât ''în contextul unei încetări a focului sau al unei reduceri a ostilităţilor'', noteazã https://www.consilium.europa.eu/.

***Alte reuniuni ale "coaliţiei de voinţă"

Alte reuniuni ale "coaliţiei de voinţă" sau "coaliţiei voluntarilor" au mai avut loc la 27 martie 2025, 10 aprilie 2025, 10 iulie 2025, 13 august 2025, 17 august 2025.

La 27 martie, "coaliţia de voinţă" a avut loc la Paris, unde au participat circa 30 de ţări europene. Francezii şi britanicii au propus desfăşurarea în Ucraina a unui contingent al ţărilor europene, pentru a constitui "o forţă de reasigurare", menită să prevină reluarea conflictului dupã punerea în aplicare a armistiţiului. Această propunere "nu se bucură de unanimitate", a spus, la 27 martie, preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a anunţat că o misiune a şefilor de state majore francez şi britanic va fi trimisă în Ucraina "în următoarele zile", pentru a pregăti în special "ceea ce va fi formatul armatei ucrainene", care rămâne "principala garanţie de securitate" a acestei ţări, conform AFP.

Un alt summit al "coaliţiei de voinţă" s-a desfăşurat la Bruxelles, în 10 aprilie, sub conducerea Franţei şi Regatului Unit, într-un format ce i-a reunit pe miniştrii apărãrii ai ţărilor participante, potrivit https://english.mapn.ro/. Secretarul Apărării din Regatul Unit şi ministrul francez al Armatei au convocat omologi din 30 de ţări şi reprezentanţi ai Comisiei UE, Consiliului UE şi NATO, pentru a reafirma angajamentul de a colabora pentru a impulsiona progresul către o pace justă şi durabilă în Ucraina. "Întâlnirea noastră de astăzi (n.r. 10 aprilie) face parte dintr-un plan militar detaliat, condus de şefii apărării din Regatul Unit şi Franţa în ultima lună, susţinut de sute de planificatori militari din întreaga Europă şi din afara ei, şi susţine în mod direct ambiţiile stabilite de prim-ministrul Starmer şi de preşedintele Macron la recentele summituri internaţionale", se arată într-un comunicat al guvernului britanic din 11 aprilie 2025, publicat pe site-ul https://www.gov.uk/.

La 10 iulie, liderii statelor membre şi ai organizaţiilor internaţionale ale "coaliţiei de voinţă" s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei şi "presiunea suplimentară asupra Rusiei". Aceştia au salutat participarea trimisului prezidenţial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, şi a senatorilor Graham şi Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanţii Statelor Unite au participat la reuniunea "coaliţiei de voinţă, informează https://www.consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România şi Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră şi a asigura accesul maritim sigur şi securizat pentru toate navele care tranzitează către şi dinspre porturile Ucrainei, mai informează https://www.gov.uk/.

În 13 august, cancelarul german, Friedrich Merz, premierul francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au prezidat o reuniune prin videoconferinţă a "coaliţiei de voinţă", conform https://www.euronews.com/. Videoconferinţa a avut loc în aceeaşi zi în care mai mulţi lideri europeni au fost primiţi de preşedintele american, Donald Trump, pentru a încerca sã îl convingă să apere interesele Ucrainei, în contextul summitului Putin-Trump din Alaska, din 15 august.

 *** Ideea de "coaliţie de voinţă" sau "coaliţia voluntarilor" ("coalition of willing")

Ideea unei "coaliţii a voluntarilor" a fost enunţată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, dupã încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susţinerii Ucrainei şi securităţii europene. "Coaliţia de voinţă" încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic şi preşedintele francez dorind sã înfiinţeze această coaliţie a ţărilor ce susţin Ucraina, după ce preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu preşedintele Putin şi a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe "negocierile imediat", cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administraţia Trump a mai precizat atunci că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia şi că europenii vor trebui sã investească mai mult în propria apărare, conform site-ului https://www.reuters.com/. De atunci, au avut loc mai multe runde de negocieri ruso-americane, conform AFP şi https://www.euronews.com/.

La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de ţări şi trei reprezentanţi ai UE şi NATO, premierul britanic a afirmat că participanţii la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei şi să crească sancţiunile şi restricţiile asupra economiei acesteia - cum ar fi îngheţarea activelor financiare - pentru a-l "slăbi" pe preşedintele rus, Vladimir Putin, şi a-l forţa să vină la masa negocierilor, conform EFE.

În 20 martie, Keir Starmer a gãzduit discuţii cu aproximativ 30 de înalţi oficiali militari din naţiunile interesate de coaliţie, spunând ulterior că "intenţia politică" de garanţii de securitate pentru Ucraina devine "realitate", potrivit dpa şi https://www.lemonde.fr/.

La 26 martie, a avut loc, la Paris, un alt summit al liderilor ţărilor aliate Ucrainei, care ar putea forma o "coaliţie a voluntarilor", dispuşi să trimită trupe de menţinere a păcii în această ţară, pentru a-i oferi o formã de garanţie de securitate. A participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În acest context, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat un ajutor militar suplimentar de două miliarde de euro pentru Ucraina, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer şi Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croaþia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania şi Suedia. Coaliţia include, pe lângă ţările europene, şi aliaţi mai îndepărtaţi, ca Australia ş Canada (https://www.euronews.com/). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)