Pionier al aviației mondiale, constructor de avioane și motoare, inventatorul român Traian Vuia s-a născut la 17 august 1872, în localitatea Surducul Mic, comuna Bujoru, județul Timiș.

A urmat școala primară în satul natal și în Făget, apoi studiile liceale le-a făcut la Lugoj, absolvind în anul 1892 ca șef de promoție. A fost un elev eminent și a absolvit fiecare clasă cu calificativul ''eximio modo'' (în mod excepțional) la toate materiile, se arată în cartea ''Traian Vuia. Mărturii'', autor ing. George Lipovan (Editura Științifică, București, 1966).

Încă din copilărie, Traian Vuia a avut o predilecție remarcabilă pentru mecanica aplicată. De mic copil privea cu admirație zborul păsărilor de pradă, vulturii, iar jucăria favorită i-a fost zmeul, pe care l-a construit sub diferite forme, încercând să-i imprime o plutire lină și stabilă, după cum se arată în volumul ''Invenții și priorități românești în aviație'' (autor ing. Constantin C. Gheorghiu, Ed. Albatros, București, 1979).

Marcarea de către Forţele Aeriene Române a centenarului zborului pe care inginerul român Traian Vuia l-a făcut pe 18 martie 1906.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/ AGERPRES FOTO 

Pasionat de matematică, fizică și tehnică, s-a înscris în 1892 la Școala Politehnică (secția mecanică) din Budapesta. După un an s-a înscris la Drept, interesul pentru tehnică rămânând însă același. În 1901 și-a luat doctoratul în științe juridice, tema acestuia fiind ''Militarism și industrialism, regimul de stat și de contract'', conform Dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003). În timpul studenției, Traian Vuia a activat și în cadrul Societății ''Petru Maior'' a studenților români din Budapesta, ținând conferințe în domeniul tehnicii și al filosofiei.

Întors la Lugoj, a lucrat la mai multe birouri de avocatură. Pasionat în continuare de tehnică, Traian Vuia a construit macheta unui ''aeroplan-automobil''. La 1 iulie 1902, Traian Vuia a ajuns la Paris, aducând cu el și macheta pe care o realizase. Celebrul inventator spera că în capitala Franței, considerată atunci centrul mondial al mișcării aeronautice, își va putea realiza mașina sa de zburat în mărime reală și va putea să zboare cu ea. Traian Vuia s-a adresat profesorului Victor Tatin, cunoscut atât prin lucrările sale teoretice și practice, cât și prin rezultatele experiențelor cu modelele zburătoare, acesta arătând interes pentru proiectul său.

Macheta de avion expusă în cadrul Muzeului de Aviaţie Traian Vuia.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/ AGERPRES FOTO

''Dar în capitala Franței Vuia nu a avut numai preocupări aviatice. Împletirea acestora cu interesul pentru economie politică, istorie, sociologie și filosofie i-a caracterizat orientarea spirituală din tinerețe până la bătrânețe'', menționează ing. George Lipovan în cartea sa ''Traian Vuia. Mărturii''. Încă de la sosirea la Paris, Traian Vuia s-a înscris la College de France, unde a urmat cursuri de economie politică, de istorie și de filosofie modernă.

La 16 februarie 1903, Traian Vuia a înaintat Academiei de Științe a Franței un memoriu în care prezenta invenția sa - ''Proiect de aeroplan-automobil'' - și în care demonstra științific, prin calcule, posibilitatea realizării zborului mecanic cu ajutorul unei mașini mai grele decât aerul, precum și originala sa metodă de lansare în aer. La 15 mai 1903, el a solicitat Oficiului național al proprietății industriale din Franța brevetarea aeroplanului-automobil, iar la 17 august 1903 i s-a eliberat brevetul de invenție nr. 332106, publicat oficial la 16 octombrie 1903. (''Invenții și priorități românești în aviație'').

Macheta de avion expusă în cadrul Muzeului de Aviaţie Traian Vuia.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/ AGERPRES FOTO

În 1903, a început să construiască aeroplanul-automobil, iar în toamna anului următor începe să construiască și motorul corespunzător, care constituia tot o invenție proprie. În 1904 Traian Vuia și-a brevetat invenția și în Marea Britanie, sub titlul ''aeroplan-motor'', cu nr. 11181.

În 1905, Traian Vuia reușea să construiască aparatul - un monoplan - pe care l-a denumit ''Vuia nr. 1''. Motorul cu patru cilindri, cu anhidridă carbonică, provenind de la motorul cu abur Serpollet, adus de Traian Vuia la o putere de 20 CP, a constituit cel de-al treilea motor de aviație din lume, potrivit volumului ''Mici enciclopedii și dicționare ilustrate - Aviația'' (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985). În decembrie 1905, Traian Vuia a început experiențele de zbor cu acest aparat.

La 18 martie 1906, pe terenul de la Montesson, lângă Paris, aeroplanul ''Vuia nr. 1'', pilotat de inventatorul și constructorul său, a executat primul zbor din lume în care aparatul s-a desprins de pământ și a zburat prin propriile-i mijloace de bord, fără nicio altă instalație ajutătoare legată de sol. (''Invenții și priorități românești în aviație''). ''Vuia nr. 1'' a parcurs în zbor, la înălțimea de circa 60 cm, o distanță de aproximativ 12 metri, dovedind că un aparat mai greu decât aerul se poate ridica și poate zbura cu propriile mijloace de la bord (''Mici enciclopedii și dicționare ilustrate - Aviația'').

Evenimentul a fost comentat pe larg în presa vremii. Astfel, revista ''L'Aerophile'' din aprilie 1906 nota: ''(....) Pentru prima oară, datorită inginerului Traian Vuia s-a putut realiza complet și în mărime naturală, prin dispozitive mecanice foarte ingenioase și de concepție originală, combinarea automobilului cu aeroplanul. Lansarea aeroplanului se poate face din orice loc și numai prin singurele mijloace de bord de care dispune. Încercările lui Vuia, după cum vedem, sunt demne de cel mai mare interes''.

Sursa foto: autour-de-paris.com 

În perioada iulie-august 1906, Vuia a efectuat o serie de zboruri reușite, la Issy-les-Moulineaux, apoi a procedat la perfecționarea aparatului său, realizând aparatul ''Vuia nr. 1 - bis'', cu randament superior la motor și elice. În 1907, Vuia a zburat din nou, la 27 ianuarie și la 2, 27 și 30 martie, dar pe câmpul de la Bagatelle.

Un alt aeroplan construit de Traian Vuia este ''Vuia nr. 2'', echipat cu un motor cu benzină, marca ''Antoinette'', cu opt cilindri în ''V''. Zborurile au fost încununate de succes, ultimul fiind făcut la 17 iulie 1907, tot pe câmpul de la Bagatelle, unde avionul ''Vuia nr. 2'' a parcurs în zbor distanța de 70 m la înălțimea de câțiva metri (''Mici enciclopedii și dicționare ilustrate - Aviația''). Traian Vuia s-a ocupat și de soluționarea problemei zborului vertical și a construit, în anii 1918 și 1922, două elicoptere.

În timpul Primului Război Mondial, Traian Vuia a militat pentru desăvârșirea statului național unitar român și a fost președintele Comitetului Național al Românilor din Transilvania, înființat la Paris. Astfel, numeroase personalități ale intelectualității românești, în frunte cu Traian Vuia, aflate în emigrație la Paris, au hotărât întemeierea, la 17/30 aprilie 1918, a Comitetului Național al Românilor din Transilvania. Acest comitet, al cărui președinte a fost la început Traian Vuia, și ulterior dr. Ioan Cantacuzino, a desfășurat o intensă activitate pentru unirea teritoriilor românești din Austro-Ungaria cu România. Comitetul a editat la Paris revista ''La Transyvlanie'', aflată sub directa conducere a lui Traian Vuia, revistă ce a contribuit la corecta informare a opiniei publice internaționale asupra situației românilor transilvăneni.

După o lipsă de 32 de ani din țară, Traian Vuia a revenit în România în anul 1934 pentru o vizită, după care s-a întors la Paris.

La 27 mai 1946, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Imagine din interiorul Muzeului 'Traian Vuia', din localitatea cu acelaşi nume.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO 

Revine în România în anul 1950, unde, după numai o lună, moare în urma unei crize cardiace, la 3 septembrie 1950, conform site-ului Bibliotecii Academiei Române, biblacad.ro. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.

În 1956, la Paris a fost marcată împlinirea a 50 de ani de la zborul lui Traian Vuia, fiind organizată o expoziție la aerodromul ''Le Bourget'' de lângă Paris. Evocând personalitatea celebrului inginer și inventator român, acad. prof. Elie Carafoli scria: ''Străinătatea însăși rupe vălul nedreptății, care a apăsat greu asupra realizărilor lui Vuia. O serie de reviste de autoritate mondială îi consacră lui Vuia, în anul 1956, articole comemorative, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la primul său zbor, în care se recunoaște faptul că el a fost primul om care a reușit să zboare exclusiv cu mijloace proprii de la bordul avionului'' (''Invenții și priorități românești în aviație'').

Aeroportul Internațional Timișoara poartă, începând din 2003, numele pionierului aeronauticii mondiale Traian Vuia.

La 18 martie 2006, Aviația Română a sărbătorit Centenarul zborului efectuat de Traian Vuia la Montesson, lângă Paris. Cu acest prilej a fost dezvelit un bust al celebrului inventator român și a fost inaugurat un hangar ''Traian Vuia'' în cadrul Muzeului Aviației din București.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/ AGERPRES FOTO 

Muzeul dedicat lui Traian Vuia a fost inaugurat în 25 aprilie 2012 în comuna Traian Vuia din județul Timiș. Macheta aeroplanului 'Vuia nr. 1' cu care inventatorul român a rulat pe pista de la Montesson se află în holul de intrare al muzeului și deschide traseul expozițional, inițiind publicul vizitator în lumea aviației moderne. Muzeul cuprinde numeroase exponate, documente, fotografii și machete, punctează mnab.ro.

În ziua de 1 septembrie 2025, Academia Română a organizat simpozionul omagial 'Traian Vuia - 75 de ani de la trecerea în eternitate'. În deschiderea evenimentului, a susținut un discurs academicianul Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, arată acad.ro. Evenimentul a fost urmat de expoziția 'Traian Vuia - concepte și invenții', organizată de Biblioteca Academiei Române. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, Ruxandra Bratu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)