Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene se reunesc, la Copenhaga, în cadrul unei reuniuni informale, sub egida președinției daneze a Uniunii, în zilele de 1-2 septembrie 2025. Reuniunea are ca principal subiect de discuție procesul de extindere a UE, participând astfel și miniștri de externe ai Ucrainei, Republica Moldova, Balcanii de Vest și Turcia etc, informează site-ul https://danish-presidency.consilium.europa.eu/.

Reuniunea se desfășoară sub titlul 'From Copenhagen to Copenhagen to Copenhagen' / (De la Copenhaga, la Copenhaga și iar la Copenhaga), cu referire la președințiile anterioare ale Danemarcei din 1993 și 2002, la celebrele 'Criterii de Copenhaga' din 1993 sau la procesul de extindere din 2004, mai scrie sursa citată.

Prima parte a reuniunii se va concentra pe semnificația criteriilor de la Copenhaga, împreună cu miniștrii țărilor candidate. În a doua parte a întâlnirii, miniștrii din statele membre ale UE vor discuta despre consolidarea setului de instrumente al UE privind statul de drept. Reuniunea se va încheia cu un prânz de lucru pe tema pregătirilor UE pentru extindere, inclusiv prin reforme interne.

*** Criteriile de la Copenhaga și procesul de extindere al UE
Criteriile de la Copenhaga reprezintă o serie de condiții pe care trebuie să le îndeplinească orice țară dorește să devină membră a Uniunii Europene. Ele au fost stabilite de Consiliul European de la Copenhaga în 1993 și întărite de Consiliul European de la Madrid în 1995.

Primul criteriu este unul politic și este reprezentat de stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectarea și protejarea minorităților. Al doilea criteriu se referă la domeniul economic și spune că economia unui stat trebuie să fie una de piață, funcțională și cu capacitatea de a face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței din UE. Al treilea criteriu se referă la capacitatea administrativă și instituțională a statului de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv capacitatea de a implementa în mod eficace normele, standardele și politicile care constituie corpusul legislației UE ('acquis-ul cumunitar'), precum și aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare, scriu site-urile https://eur-lex.europa.eu/ și https://www.consilium.europa.eu/.

La 30 octombrie 2024, Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere 2024, care oferă o evaluare detaliată a stării actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și Georgia în procesul lor de aderare la Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe implementarea reformelor fundamentale, precum și îndrumări clare privind prioritățile de reformă viitoare.

Procesul de extindere a cunoscut o dinamică mai alertă în anii 2023 și 2024. Grupul tematic al elementelor fundamentale a fost deschis cu Albania la 15 octombrie 2024. Negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova au fost deschise în cadrul primelor conferințe interguvernamentale din iunie 2024. După îndeplinirea criteriilor de referință intermediare pentru capitolele privind statul de drept, Muntenegru este pe cale să închidă provizoriu noi capitole de negociere. În martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Procesul de examinare analitică a fost finalizat atât cu Albania, cât și cu Macedonia de Nord la sfârșitul anului 2023.

Până în prezent au avut loc 7 runde de extindere, Uniunea Europeană numărând 27 de țări. Zece membri aspiranți sunt implicați în prezent în procesul de aderare. Între actualele țări candidate la UE se numără: Muntenegru, Serbia, Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina, Georgia, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

***Anterioara reuniune a miniștrilor afacerilor europene din UE
Anterioara reuniune a miniștrilor afacerilor europene din UE s-a desfășurat la 24 iunie 2025 și a fost una formală. În cadrul dialogului anual privind statul de drept, Consiliul a avut o dezbatere pe țări, axându-se pe situația statului de drept din Finlanda. Comisia a prezentat principalele constatări ale capitolului referitor la Finlanda din raportul său din 2024 privind statul de drept. Delegația finlandeză a prezentat apoi principalele evoluții la nivel național și aspectele specifice ale cadrului său național privind statul de drept. A urmat o rundă de observații și întrebări în cadrul căreia alte delegații și-au împărtășit experiențele și bunele practici în ceea ce privește evoluțiile menționate, conform https://danish-presidency.consilium.europa.eu//.

De asemenea, Consiliul a adoptat o directivă privind facilitarea dreptului de a alege și de a fi ales în Parlamentul European (PE) pentru cetățenii UE care își au reședința într-un stat membru și care nu sunt resortisanți ai acestuia și a luat act de un raport intermediar referitor la proiectul de directivă privind transparența reprezentării intereselor în numele țărilor terțe. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Lăzăroiu)