Septembrie sau 'Răpciune', în tradiția populară, este luna a șaptea în Calendarul roman cu început de an la 1 martie, luna a noua în Calendarul iulian (stil vechi) și gregorian (stil nou) cu început de an la 1 ianuarie și prima lună în Calendarul biblic cu început de an la 1 septembrie. Odată cu introducerea calendarului Gregorian, a devenit a noua lună a anului și are 30 de zile.

În luna septembrie, ce reprezintă și schimbarea de anotimp, trecerea de la vară la toamnă, ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. În fiecare an, septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și luna decembrie.

În majoritatea țărilor din emisfera nordică, septembrie înseamnă începutul cursurilor școlare.

Soarele și Luna

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 38 m și apune la ora 19 h 52 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 07 h 12 m și apune la ora 18 h 58 m, potrivit https://www.astro-urseanu.ro/.

Ca satelit al planetei noastre, Luna are o mișcare de rotație în jurul Pământului pe o orbită aproape circulară, cu perioada de 27,3 zile. Această perioadă se numește perioada siderală - perioada în care Luna se întoarce în aceeași poziție, în raport cu stelele. Din cauza unghiului sub care se vede regiunea selenară iluminată de Soare, se observă cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii).

Fazele Lunii au următoarele denumiri: Luna Nouă - când Luna se interpune între Pământ și Soare, fiind iluminat discul de pe fața nevăzută. Se produce la șapte zile după Ultimul Pătrar; Primul Pătrar - când Luna este la o elongație (depărtare) de 90° est, față de Soare; atunci se vede doar jumătate din discul lunar iluminat (jumătatea din dreapta). Se produce la șapte zile după Lună Nouă; Luna Plină - când Luna se află la 180° de Soare; vedem atunci tot discul lunar iluminat (când Luna se afla în faza de Lună Plină, răsare când apune Soarele și apune când răsare Soarele). Se produce la șapte zile după Primul Pătrar; Ultimul Pătrar - când Luna se află la o elongație de 90° vest, față de Soare; se vede iluminată jumătatea din stânga a discului lunar. Se produce la șapte zile după Lună Plină.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În 2025, Fazele Lunii sunt: 7 septembrie - Lună Plină, la 21 h 09 m; 14 septembrie - Luna la Ultimul Pătrar, la 13 h 3 m; 21 septembrie - Luna Nouă, la 22 h 54 m; 30 septembrie - Luna la Primul Pătrar, la 02 h 54 m, potrivit site-ului https://astro-urseanu.ro/.

Eclipse de Lună
La 7 septembrie 2025, are loc o eclipsă totală de Lună. Eclipsa se va produce în noaptea de 7 spre 8 septembrie 2025, duminică spre luni, când Luna se va afla în constelația Aquarius. Pe tot parcursul nopții, planeta Saturn se va afla în stânga Lunii. Fenomenul începe cu intrarea Lunii în penumbră, la ora 18:28, câd Luna va fi sub orizont. Pentru că penumbra Pământului nu este foarte opacă, la începutul fenomenului culoarea Lunii nu se va schimba mult. La București, Luna va răsări la ora 19:37, când deja se află în umbra Pământului. Cea mai spectaculoasă parte a fenomenului este totalitatea, perioada cât Luna se află în umbra planetei noastre și capătă culoarea roșiatică specifică. Totalitatea începe la ora 20:30, are maximul la 21:21 și se termină la ora 21:52. În timpul totalității, Luna se va afla destul de jos pe cer, înspre est-sud-est. Eclipsa se încheie la ora 23:55. Din România, următoarea eclipsă de Lună se va vedea pe 28 august 2026.

În ceea ce privește curentul de meteori, luna septembrie este una liniștită.

Echinocțiul de toamnă
La data de 22 septembrie are loc echinocțiul de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°. La latitudinile țării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și 'punct autumnal', se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare. În zona polului nord începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele se ridică deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.

Începând din 22 septembrie, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.

Septembrie, în calendarul popular
În tradiția populară, luna septembrie se numește răpciune, cu înțeles de răcire a vremii, vinițel, vinimeriu, timpul culesului viței de vie și stoarcerii strugurilor pentru vin.

Foto: (c)  MIHAI ALEXE/AGERPRES FOTO

Sărbătorile populare ale lunii septembrie sunt specifice schimbărilor de anotimp (toamna cu iarna) după echinocțiul de toamnă: Simion Stâlpnicul, Începutul Verii lui Mioi, precum și muncile legate de recoltarea roadelor de pe câmp, din vii, grădini, livezi și semănăturilor de toamnă: Ciuda lui Arhanghel, Ziua Crucii, Cârstovul Viilor, Ziua Șarpelui, dar și activitățile specifice păstoritului: Sântămăria Mică, Teclele, Berbecari, notează etnologul Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000)

Foto: (c) LAZAR SCHINDERMAN/Ariva istorică AGERPRES

Între sărbătorile calendarului creștin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt: Nașterea Maicii Domnului la 8 septembrie și Înălțarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

La 8 septembrie, sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârșitul verii și începutul toamnei, vremea se răcește, începe migrația păsărilor. O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES FOTO

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, dedicată culegerii ultimelor plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic etc.), este cunoscută și ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor sau Ziua Șarpelui. Pământul care se deschide pentru plante, insecte și reptile la Alexii (17 martie), se închide, după șase luni, la Ziua Crucii. Cele două sărbători plasate în preajma echinocțiilor de primăvară și de toamnă împărțeau calendarul popular în două anotimpuri de șase luni: vara (17 martie-14 septembrie) și iarna (14 septembrie - 17 martie). De Ziua Crucii se efectuau diverse acțiuni fertilizatoare în grădini și livezi, se pomeneau morții și li se împărțeau alimente și vase de ceramică (Moldova, Bucovina). În sudul țării, unde sărbătoarea se numește Cârstovul Viilor, se începea culesul viilor și 'bătutul' nucilor. (''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'', Ion Ghinou, 2000) AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)