Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 25-29 august 2025: Uniunea Europeană a transmis un mesaj de felicitare Republicii Moldova, cu ocazia Zilei Independenței; Comisia Europeană a adoptat propunerea privind posibilitățile de pescuit pentru 2026 în Marea Baltică; UE aprobă noua injecție dezvoltată de Gilead pentru prevenirea HIV; Comisarul european pentru gestionarea situațiilor de criză Hadja Lahbib a cerut Uniunii Europene să adopte măsuri mai ferme legate de războiul din Fâșia Gaza; șefa diplomației Uniunii Europene Kaja Kallas condamnă loviturile aeriene ruse asupra Kievului.

Uniunea Europeană a transmis un mesaj de felicitare Republicii Moldova, cu ocazia Zilei Independenței, reafirmând sprijinul ferm pentru parcursul democratic și european al țării, a informat MOLDPRES, în 27 august. Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a transmis un mesaj în limba română, subliniind că Independența Republicii Moldova este 'nu doar un act juridic, ci un angajament moral față de demnitate și autodeterminare'. Mazeiks a remarcat progresele Republicii Moldova în ultimii ani, inclusiv lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, reformele în domeniul justiției și consolidarea statului de drept. Totodată, el a amintit de provocările viitoare, inclusiv alegerile legislative din această toamnă. Și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a transmis, în 27 august, un mesaj de felicitare, subliniind sprijinul Uniunii Europene pentru parcursul european al țării.
* Republica Moldova marchează anual, la 27 august, Ziua Independenței, proclamându-și suveranitatea în 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice. În ultimii ani, Uniunea Europeană a devenit principalul partener politic și economic al Republicii Moldova, sprijinind reformele și procesul de integrare europeană.

Comisia Europeană

* Comisia Europeană (CE) a adoptat, în 26 august, propunerea sa privind posibilitățile de pescuit pentru 2026 în Marea Baltică, stabilind capturile totale admisibile (TAC) și cotele pentru cele zece stocuri gestionate de UE, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar. Propunerea reflectă cele mai recente evaluări științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și se aliniază la planul multianual de gestionare pentru 2016 pentru cod, hering și șprot. Comisia propune creșterea TAC pentru somon cu 1% în Golful Finlandei, menținând în același timp cotele pentru heringul și șprotul din zona centrală a Mării Baltice. În schimb, propune reduceri pentru mai multe stocuri: Heringul din Botnic (-62%), heringul din Golful Riga (-17%), cambula de Baltica (-3%), somonul din bazinul principal (-27%) și capturile accidentale inevitabile de cod din vestul Mării Baltice (-84%), cod din estul Mării Baltice (-63%) și hering din vestul Mării Baltice (-50%).

* Comisia Europeană a acordat autorizația de comercializare a injecției cu administrare bianuală dezvoltată de Gilead Sciences pentru prevenirea infectării cu HIV, a anunțat în 26 august compania, potrivit Reuters. Medicamentul, cunoscut sub denumirea științifică Lenacapavir, va fi comercializat în Europa cu numele Yeytuo. Acesta a fost aprobat în iunie de autoritățile de reglementare din Statele Unite, unde este comercializat sub denumirea Yeztugo. Aprobarea CE se aplică utilizării în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein. CE a aprobat medicamentul pentru profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru reducerea riscului de infectare cu HIV pe cale sexuală la adulții și adolescenții care prezintă risc crescut de a contracta virusul mortal.

* Comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză Hadja Lahbib a cerut, în 27 august, Uniunii Europene să adopte măsuri mai ferme legate de războiul din Fâșia Gaza, în contextul în care divizările dintre statele membre UE fac improbabilă o pedepsire a Israelului, notează Euractiv.

Miniștrii de externe din UE s-au reunit în Danemarca, în cadru informal, pentru a dezbate o propunere de suspendare a finanțării start-up-urilor israeliene ca pedeapsă pentru situația din Fâșia Gaza. Însă blocul comunitar nu a reușit până acum să adune majoritatea necesară pentru a adopta o asemenea măsură.

Șefa diplomației UE Kaja Kallas a anunțat în iulie un acord cu Israelul cu privire la sporirea fluxului de ajutor umanitar în Fâșia Gaza.

Lahbib a spus că situația s-a ameliorat ''parțial'', dar că ajutorul intrat în enclava palestiniană este doar ''o picătură într-un ocean''.

* Președintele rus Vladimir Putin 'trebuie să vină la masa negocierilor', a afirmat, în 28 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump după bombardamentul masiv cu rachete și drone efectuat de Rusia asupra unor ținte în Ucraina, potrivit AFP.

Ea a anunțat că a avut și o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma bombardamentului rusesc, care a afectat de asemenea unele clădirii civile, printre care cea a British Council și a reprezentanței UE la Kiev.

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că Rusia a lansat în noaptea de 27-28 august asupra Ucrainei 598 de drone și 31 de rachete. Apărarea antiaeriană ucraineană afirmă că a reușit să neutralizeze 563 de drone, o rachetă hipersonică Kinjal, șapte rachete balistice Iskander-M și 18 rachete de croazieră Kh-101, dar proiectilele rusești au lovit 13 amplasamente diferite, în timp ce în alte 26 de amplasamente au căzut fragmente din proiectilele doborâte și au făcut cel puțin 23 de victime.

Ministerul rus al Apărării a precizat la rândul său că a efectuat un atac combinat asupra 'întreprinderilor complexului militar-industrial și bazelor aeriene militare ucrainene' și a asigurat din nou că în astfel de atacuri nu țintește niciodată ținte civile, ci numai ținte militare sau cvasi-militare.

* Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a condamnat loviturile aeriene ruse asupra Kievului, soldate cu cel puțin 23 de morți, și a îndemnat la adoptarea de noi sancțiuni împotriva Moscovei, potrivit dpa. Pe lângă măsurile punitive împotriva Rusiei, Kaja Kallas a solicitat țărilor UE să continue să furnizeze arme Kievului. UE poate susține Kievul continuând să instruiască militarii ucraineni și stimulând dezvoltarea industriei de apărare a țării, pe lângă angajamentele unor state membre individuale, a spus șefa diplomației comunitare.

* Comisia Europeană a lansat, în 29 august, un apel pentru feedback din partea publicului cu privire la două inițiative care vor fi esențiale pentru punerea în aplicare pe deplin a Pactului pentru o industrie curată și a Planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile, respectiv Planul de acțiune privind electrificarea și Strategia pentru încălzire și răcire, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Planul de acțiune privind electrificarea va stabili modalitățile de accelerare a electrificării eficiente din punctul de vedere al costurilor a consumului de energie al UE și de eliminare a barierelor potențiale. La rândul său, Strategia pentru încălzire și răcire va sprijini punerea în aplicare a legislației actuale și va sugera modalități de îmbunătățire a eficienței în domenii precum planificarea infrastructurii energetice, încălzirea centralizată și recuperarea căldurii reziduale. Planificate pentru adoptare la începutul anului viitor, cele două inițiative interconectate vor sprijini eforturile UE de a oferi competitivitate, accesibilitate, securitate și durabilitate cetățenilor și întreprinderilor europene, se menționează în comunicat.

Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat)

* Uniunea Europeană a recoltat în anul 2024 o cantitate de aproximativ 62,2 milioane de tone de legume proaspete, în creștere cu 6% comparativ cu cele 58,8 milioane de tone recoltate în 2023, conform datelor publicate în 25 august de Eurostat.

Spania (14,8 milioane de tone), Italia (13,9 milioane de tone) și Franța (5,8 milioane de tone) au fost principalii producători de legume proaspete din UE, fiind responsabile împreună pentru 55% din producția totală a blocului comunitar.

Potrivit datelor Eurostat, producția de legume proaspete a României s-a situat la 1,153 milioane de tone, fiind devansată de cea a Ungariei (1,373 milioane de tone) și a Poloniei (5,229 milioane de tone).

* Cheltuielile guvernamentale pentru 'servicii de protecție împotriva incendiilor' în țările membre UE s-au ridicat la 40,6 miliarde euro în anul 2023, în creștere cu 8,5% comparativ cu 37,4 miliarde euro cheltuite în acest sens în anul 2022, arată datele publicate în 26 august de Eurostat.

La nivelul UE, ponderea cheltuielilor cu protecția împotriva incendiilor în cheltuielile guvernamentale totale a fost de 0,5% în 2023, un nivel care a rămas relativ stabil după 2017. În rândul statelor membre, România este pe primul loc cu cea mai mare pondere a cheltuielilor cu protecția împotriva incendiilor în cheltuielile totale (0,9%, în creștere de la 0,7% în 2022), urmată de Grecia și Estonia, fiecare cu 0,7%.

În contrast, ponderea cheltuielilor cu protecția împotriva incendiilor în cheltuielile totale a fost de doar 0,1% în Danemarca. Alte state cu ponderi mici sunt: Malta (0,2%), Portugalia și Austria, fiecare cu 0,3%.

* Un procent de 8,5% din populația Uniunii Europene nu își permitea, în anul 2024, o masă care să conțină carne, pește sau echivalentul vegetal o dată la două zile, în scădere cu un punct procentual față de situația din 2023 (9,5%), arată datele publicate în 28 august de Eurostat.

În rândul statelor membre, cel mai mare procent al persoanelor care nu își permit o masă adecvată se înregistra în Bulgaria (18,7%), Slovacia (17,1%) și România (16,3%, în scădere de la 23,3% în 2023). La polul opus sunt Cipru și Portugalia, unde doar 1,2%, respectiv 2,5% din populația totală nu își permite o masă adecvată.

* Un procent de 6,3% dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani din Uniunea Europeană, care aveau nevoie de tratamente stomatologice, nu le-au putut primi anul trecut din motive financiare, din cauza listelor lungi de așteptare sau a distanței până la furnizorii de tratamente stomatologice, arată datele publicate în 29 august de Eurostat.

În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale persoanelor care nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie s-au înregistrat în Grecia (27,1%), Letonia (16,5%) și România (16,2%). La polul opus, cele mai reduse ponderi s-au consemnat în Malta (0,4%), Germania (0,9%) și Croația (1,1%).

Datele Eurostat arată că ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie care nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie este semnificativ mai mare, de 13,7%, comparativ cu 5,1% în cazul celor care nu se aflau în risc de sărăcie. Această situație se înregistrează în toate țările membre UE.

Cele mai mari diferențe între cele două grupuri s-au înregistrat în România, unde 43,5% din persoanele aflate în risc de sărăcie nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie, comparativ cu 12,6% în cazul celor care nu se aflau în risc de sărăcie, adică un decalaj de 30,9 puncte procentuale (p.p.). Alte țări cu diferențe mari sunt: Grecia, 30,1 p.p., Letonia (24,5 p.p.) și Portugalia (20,5 p.p.). AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)