Ziua internațională împotriva testelor nucleare ('International Day against Nuclear Tests') este marcată în fiecare an la 29 august, pentru a atrage atenția asupra efectelor negative pe care le au testele cu arme nucleare.

Ziua internațională împotriva testelor nucleare a fost declarată prin Rezoluția 64/35, la 2 decembrie 2009, în cadrul celei de-a 64-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), conform https://www.un.org/. Rezoluția solicita creșterea gradului de conștientizare și educație 'cu privire la efectele exploziilor de testare ale armelor nucleare sau ale oricăror explozii nucleare și la necesitatea încetării lor ca mijloc de realizare a scopului unei lumi fără arme nucleare'.

Această zi a fost celebrată pentru prima dată în anul 2010. În fiecare an, ziua este marcată prin organizarea unor activități precum simpozioane, conferințe, expoziții, concursuri, publicații, prelegeri, transmisiuni media și alte inițiative.

'În 2025, comemorăm cea de-a 80-a aniversare a primului test nuclear. Nu trebuie să uităm niciodată moștenirea celor peste 2.000 de teste cu arme nucleare efectuate în ultimii 80 de ani.', subliniază secretarul general al ONU, António Guterres, în mesajul cu ocazia zilei din 2025, pe site-ul https://www.un.org/.

De când au început testele cu arme nucleare, la 16 iulie 1945, peste 2.000 de astfel de acte au avut loc. În primele zile ale testelor nucleare, s-a acordat puțină atenție efectelor lor devastatoare asupra vieții umane, cu atât mai puțin pericolelor provocate de precipitațiile nucleare din testele atmosferice. Istoria a arătat, însă, efectele tragice ale testării cu arme nucleare.

Principalul instrument internațional de luptă împotriva tuturor formelor de teste nucleare a fost negociat la Geneva, între anii 1994 și 1996, respectiv Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare ('Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty' - CTBT). Acesta a fost adoptat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 septembrie 1996, dar nu a intrat în vigoare din cauza nesemnării sau neratificării de către unele țări cu programe nucleare, de a căror ratificare depinde intrarea în vigoare a tratatului CTBT, conform https://www.ctbto.org/.

Până în prezent, 187 de state au semnat Tratatul și 178 au ratificat CTBT. România a semnat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare la 24 septembrie 1996 și l-a ratificat la 4 octombrie 1999, potrivit https://www.un.org/.

În 12 decembrie 2019, Adunarea Generală a adoptat Rezoluția 74/50, prin care a stabilit Grupul de experți guvernamentali pentru a examina în continuare chestiunile de verificare a dezarmării nucleare.

La 24 octombrie 2020, al 50-lea instrument de ratificare a Tratatului privind interzicerea armelor nucleare (TPNW) a fost depus la Națiunile Unite.

În 22 ianuarie 2021, a intrat oficial în vigoare Tratatul privind interzicerea armelor nucleare (TPNW - Treaty on the Prohibition of Nuclear Weapons). Acesta a fost adoptat la 7 iulie 2017. Prima reuniune a statelor semnatare ale Tratatului privind interzicerea armelor nucleare a avut loc la Viena, în zilele de 21-23 iulie 2022. A doua reuniune s-a desfășurat la New York, în intervalul 27 noiembrie-1 decembrie 2023, conform și https://www.un.org/ și https://treaties.un.org/.

În perioada 22 iulie-2 august 2024, a avut loc, la Geneva, a doua sesiune a Comisiei pregătitoare pentru Conferința de revizuire a părților din 2026 la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP), în vigoare de la 5 martie 1970. Tratatul reprezintă pilonul esențial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare și un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicațiilor energiei nucleare în scopuri pașnice.

Există și alte zile internaționale desfășurate sub egida ONU, marcând aceeași tematică: Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare (26 septembrie), precum și Ziua internațională pentru dezarmare și neproliferare (5 martie). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: un.org