La 27 august 2025 este marcată, pentru prima dată, la nivel internațional, Ziua mondială a lacurilor, notează https://www.un.org/.

Adunarea Generală a ONU a decis la data de 4 decembrie 2024, prin Rezoluția A/79/L.391, să desemneze data de 27 august drept Ziua mondială a lacurilor. Cu acest prilej, a invitat toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, membrii agențiilor specializate și observatorii Adunării Generale, precum și organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale, regionale și subregionale și alte părți interesate relevante, inclusiv societatea civilă, sectorul privat și mediul academic, să marcheze Ziua mondială a lacurilor într-un mod adecvat prin activități care vizează educarea și conștientizarea cu privire la importanța lacurilor și conservarea, restaurarea și gestionarea durabilă a acestora și a ecosistemelor aferente, indică https://docs.un.org/.

Lacurile sunt una dintre cele mai vitale resurse naturale de pe planeta noastră. Ele servesc drept sursă crucială de apă dulce, susținând aprovizionarea cu apă potabilă, agricultura și industria. Ele joacă, de asemenea, un rol cheie în menținerea biodiversității, oferind un habitat pentru nenumărate specii de pești, plante și animale sălbatice.

 Lacul Razelm, judeţul Tulcea, 13 iunie 2005.

Foto: (c) LUISIANA BĂGEA /Arhiva istorică AGERPRES

Dincolo de semnificația lor ecologică, lacurile contribuie la reglarea climei prin menținerea planetei răcoroase, absorbția apei din inundații și stocarea carbonului. În plus, ele oferă oportunități recreative și economice, precum turismul, pescuitul și alte activități care susțin comunitățile locale.

Dar lacurile sunt afectate de o combinație de utilizare excesivă, poluare și schimbări climatice. Poluarea lacurilor este frecvent cauzată de fluxurile de îngrășăminte și deșeuri solide care sunt deversate direct sau deversate în lacuri prin râuri, iar acest lucru este agravat de încălzirea globală - ducând, de exemplu, la inundații mai frecvente și mai intense.

Nivelurile apei din lacuri se schimbă, de asemenea, dramatic. Creșterea temperaturilor și modificările stratului de nori, care duc la scăderea stratului de gheață, cresc rata de evaporare a apei.

Există peste 117 milioane de lacuri pe Pământ. Acestea acoperă aproape 4% din suprafața terestră a planetei. Deși cea mai mare parte a apei dulci este stocată în ghețari și în subteran, lacurile conțin aproximativ 90% din rezerva de apă de suprafață a lumii, ceea ce le face surse critice de apă ușor accesibilă.

Lacul Sfânta Ana, judeţul Harghita, 27 septembrie 2020.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Dacă se va continua punerea de presiune pe ele, lacurile se vor confrunta cu un declin serios. Până în 2050, valoarea lor ecosistemică ar putea scădea cu 20%, poluarea s-ar putea mai mult decât dubla, iar emisiile de metan ar putea crește, alimentând atât daunele aduse mediului, cât și pierderile economice. Totodată, în ultimii 50 de ani, speciile de apă dulce au scăzut cu 85%, subliniază https://www.un.org/.

***

Ziua mondială a lacurilor face parte din acțiunea Deceniul ONU pentru Restaurarea Ecosistemelor, un apel la protejarea și revitalizarea ecosistemelor din întreaga lume, în beneficiul oamenilor și al naturii. Acesta își propune să oprească degradarea ecosistemelor și să le restaureze pentru a atinge obiectivele globale. Numai cu ecosisteme sănătoase se pot îmbunătăți mijloacele de trai ale oamenilor, contracara schimbările climatice și opri prăbușirea biodiversității, arată https://www.decadeonrestoration.org/.

Deceniul ONU se desfășoară din 2021 până în 2030, acesta fiind și termenul limită pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și calendarul identificat de oamenii de știință ca fiind ultima șansă de a preveni schimbările climatice catastrofale.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat Deceniul ONU în urma unei propuneri de acțiune din partea a peste 70 de țări de la toate latitudinile.

***

Exploratorul Ecosistemelor de Apă Dulce a fost dezvoltat ca parte a unui efort al ONU de a urmări progresul pe baza obiectivului de mediu 6 de Dezvoltare Durabilă, care solicită ca toți locuitorii Pământului să aibă acces la apă curată și canalizare până în 2030. Progresul către atingerea obiectivului este stagnant: în 2022, 2,2 miliarde de oameni încă nu aveau acces la apă potabilă gestionată în siguranță, potrivit https://www.unep.org/.

Parțial, motivul deficitului este ceea ce experții numesc o stare îngrijorătoare a ecosistemelor de apă dulce, care, alături de lacuri, râuri și zone umede, includ acvifere (formațiuni geologice formate din straturi subterane poros-permeabile ce permit circulația apei prin ele - n.r.), păduri de mangrove și ghețari. Un raport UNEP din 2024 a constatat că aproape jumătate dintre țări din întreaga lume aveau cel puțin un ecosistem semnificativ de apă dulce în declin. Raportul a dat vina pe o serie de factori pentru această scădere, inclusiv schimbările climatice, care fac multe locuri mai uscate, utilizarea excesivă a apei, construirea de baraje și transformarea ecosistemelor de apă dulce, cum ar fi zonele umede, în ferme sau zone urbane.

Multe dintre aceste provocări au fost scoase la iveală de Freshwater Ecosystems Explorer, care cartografiază orice corp de apă de pe suprafața Pământului mai mare de 30 de metri pe 30 de metri. Acesta oferă ceea ce experții numesc un nivel de detaliu fără precedent, urmărind nu numai poluarea, ci și dimensiunea corpurilor de apă dulce, unele de-a lungul deceniilor.

De exemplu, acesta a arătat cum anii de secetă au dus la micșorarea aproape dezastruoasă a rezervorului Theewaterskloof din Africa de Sud, care alimentează orașul Cape Town cu apă potabilă. De asemenea, dezvăluie cum o creștere a precipitațiilor în Regatul Unit, care a fost legată de schimbările climatice, a cauzat revărsarea malurilor râurilor, ducând la inundații pe scară largă. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Lacul Bâlea, Munţii Făgăraş, 20 septembrie 2024.