Mausoleul Împăratului Qin Shi Huang din Xi'an, cel mai mare sit conservat din China, a fost înscris în 1987, pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, după cum menționează https://whc.unesco.org/.

Situat la poalele nordice ale Muntelui Lishan, la 35 de kilometri nord-est de Xi'an, provincia Shaanxi, Mausoleul Qin Shi Huang conține mormântul împăratului Qin Shi Huang, fondatorul primului imperiu unificat din istoria Chinei în secolul al III-lea î.Hr. O armată de lut în mărime naturală, creată pentru a-l proteja pe primul împărat al Chinei, a fost descoperită în 1974, miile de figurine - soldați, cai, care de luptă și arme de bronz, lucrate în mod unic - sunt unele dintre cele mai apreciate descoperiri arheologice din istorie, oferind perspective incredibile asupra armatei și artei chineze antice, potrivit https://www.chinajourneyguide.com/.

Una dintre cele mai controversate figuri din istorie, împăratul Qin Shi Huang este considerat un vizionar de unii și un tiran de către alții, realizările sale într-un timp atât de scurt fiind, totuși, remarcabile și de anvergură. Născut prințul Ying Zheng, avea doar 13 ani când a devenit rege al statului Qin în 246 î.Hr. Susținut inițial de mama sa, regina Zhao Ji, și de cancelarul Lü Buwei, care a condus eficient guvernul, tânărul rege a preluat controlul deplin asupra regatului său la vârsta de 22 de ani. Cu armate masive, a învins cele șase regate independente rămase din perioada târzie a Statelor Combatante și a unificat China în 221 î.Hr., punând capăt secolelor de tulburări politice, război constant și vărsare de sânge nesfârșită, notează https://www.liverpoolmuseums.org.uk/.

Abolind rapid vechiul sistem feudal, în care moștenirea titlurilor generase multă corupție, Qin Shi Huang a numit oficiali pentru a administra noul său Imperiu pe baza abilităților și realizărilor fiecăruia. Odată ce reformele politice au fost implementate, împăratul și-a îndreptat atenția către schimbările economice și sociale pentru a îmbunătăți comunicarea, administrația și comerțul. Statul Qin producea deja monede 'banliang', cu aproximativ 100 de ani înainte ca acestea să devină moneda standard în noul Imperiu al Primului Împărat. A fost introdus un sistem unificat de greutăți și măsuri, a fost adoptată o monedă unică care și astăzi este asociată cu China, iar scrierea a fost standardizată, putând fi citită în tot Imperiul. Chiar și lățimea axelor carelor și căruțelor a fost uniformizată, astfel încât călătorii să poată folosi orice drum.

Împăratul a condus prin control, frică și pedeapsă. Domnia sa dură a urmat filosofia legalismului, care se baza pe ideea că oamenii sunt mai înclinați să facă rău și nu bine, fiind motivați de interesul personal. În cele din urmă, Împăratul a interzis toate celelalte filosofii, precum confucianismul și daoismul, care înfloriseră în perioada Statelor Combatante și a ordonat arderea textelor care nu susțineau opiniile legaliste. Ar fi executat chiar scriitori, filosofi și savanți pentru a reduce la tăcere vocile opuse. Acțiunile Împăratului au atras mulți dușmani și au avut loc mai multe tentative de asasinat asupra sa.

Legile stricte și pedepsele severe au însemnat că Împăratul avea o rezervă de forță de muncă pregătită pe care o putea folosi în proiectele sale ambițioase de construcție. Au fost introduse noi rețele de drumuri și canale pentru a îmbunătăți comerțul și călătoriile, iar un proiect precursor al Marelui Zid Chinezesc de astăzi a fost realizat pentru a crea un sistem defensiv unic împotriva triburilor nordice. Împăratul a construit, de asemenea, sute de palate luxoase în capitala sa, Xianyang, pentru a-și găzdui concubinele, copiii și servitorii.

Pe măsură ce puterea sa creștea, Primul Împărat al Chinei a devenit obsedat de moarte și de dorința de a deveni nemuritor. El căuta poțiuni magice care să garanteze viața veșnică și consulta în mod regulat magicieni și alchimiști. A organizat chiar și expediții la Marea Chinei de Est în căutarea miticelor 'Insule ale Nemuritorilor', cu speranța de a găsi ierburi și plante care să-i aducă nemurirea. În mod ironic, încercările Împăratului de a trăi veșnic ar fi putut contribui la moartea sa prematură, la vârsta de 49 de ani, deoarece unele dintre elixirurile pe care le bea conțineau mercur.

Construcția mausoleului a început în anul 246 î.Hr. și a implicat peste 720.000 de muncitori timp de aproape 40 de ani, finalizându-se în anul 206 î.Hr. Împăratul Qin Shi Huang, însă, a murit în anul 210 î.Hr. Baza mausoleului are o formă pătrată, cu o lungime sud-nord de 350 de metri, o lățime est-vest de 345 metri și o înălțime de 76 de metri (acoperă o suprafață de 56,25 kilometri pătrați). Camerele din interiorul mormântului imperial, în număr de aproximativ 200, au fost rânduite astfel încât armata îngropată să fie în concordanță strictă cu directivele antice privind arta războiului: cu fața spre est către dușmanii antici ai statului Qin (și spre intrare), cu prima încăpere pe flancul drept, cea de-a doua pe flancul stâng și a treia pe post de comandă, în spate.

Potrivit istoricului Sima Qian (cca. 145-95 î.Hr.), muncitori din fiecare provincie a Imperiului au trudit neîncetat până la moartea împăratului, în 210 î.Hr., pentru a construi un oraș subteran în interiorul unei movile gigantice, potrivit https://whc.unesco.org/. Acest regat subteran a avut însă un cost uman considerabil, iar un număr mare de rămășițe umane au fost găsite pe locul de veci al Împăratului. Documentele istorice consemnează că 'mii de oficiali au fost uciși și mii de meșteri au fost îngropați de vii... pentru a păstra secretul mormântului' (https://www.liverpoolmuseums.org.uk/).

'Armata de Teracotă' a rămas ascunsă timp de secole, până în 1974, când un fermier pe nume Yang Zhifa, în timp ce săpa o fântână lângă Xi'an, a descoperit accidental ceea ce este cunoscut acum sub numele de 'Încăperea Unu'. Până în 1976, arheologii descoperiseră 'Încăperea nr.2' (cu formațiuni mai complexe) și, apoi, centrul de comandă în 'Încăperea nr.3', situat la doar 20 de metri nord, potrivit https://www.chinajourneyguide.com/.

'Încăperea Unu' măsoară 230 metri lungime, 62 metri lățime și 5-6 metri sub nivelul solului, suprafața fiind echivalentă cu aproximativ două terenuri de fotbal. Zece ziduri de pământ bătut împart spațiul în nouă coridoare, prezentând arhitectura militară sofisticată a dinastiei Qin. Această zonă conține aproximativ 6.000 de figurine din teracotă în mărime naturală, aranjate într-o formațiune dreptunghiulară strânsă: avangarde de infanterie pe frontul de est, care de luptă și trupe blindate în centru, cu flancuri defensive pe trei laturi. Toate figurinele sunt orientate spre est, ținând arme de bronz, cum ar fi sulițe și halebarde, recreând impulsul puternic al armatei de unificare Qin. Fiecare figură are trăsături faciale, coafuri și armuri distincte, fiindu-i atribuit titlul de 'enciclopedie militară subterană'. Peste 2.000 de figurine sunt expuse în prezent, reprezentând ramuri militare complete.

Cea de-a doua încăpere măsoară 124 de metri est-vest și 98 de metri nord-sud, acoperind 6.000 de metri pătrați cu peste 1.300 de figurine de teracotă. Este renumită pentru ramurile sale militare complete - o fosilă vie a organizării militare a dinastiei Qin. Formația de arbaletrieri din nord-est, unitățile de care de luptă din sud, combinația centrală infanterie-care și detașamentul de cavalerie din vest - aceste patru componente tactice distincte se completează reciproc. Cinci vitrine specializate evidențiază figuri reprezentative ale diferitelor ramuri militare, cum ar fi arcași îngenuncheați, arcași în picioare, cavaleriști, ofițeri militari de rang mediu și ofițeri militari de rang înalt.

A treia încăpere, în formă de 'u', cu o lungime de doar 28,8 metri și o lățime de 24,57 metri (520 metri pătrați), a servit drept centrul de comandă al tuturor forțelor subterane. Printre cele 72 de figurine din teracotă, statuile ofițerilor fără cap confirmă în mod special rolul său de antic sediu militar (cunoscut sub numele de 'Jun Mu'). În mod special, aceasta este singura groapă care a scăpat de pagubele provocate de incendii - multe figurine și-au păstrat vopseaua vibrantă originală în timpul excavațiilor.

Două care de război din bronz au fost descoperite la 20 metri vest de mormântul imperial, în decembrie 1980. În prezent, ele sunt expuse în două vitrine mari de sticlă. Carele sunt compuse din 3.400 de piese și sunt conduse de câte patru cai, cu o înălțime ce variază între 65-67 cm și o lungime de 120 cm. Fiecare cântărește 1.234 kg. Ornamentele din aur și argint, în număr de 1.720, cântăresc 7 kg. Carele sunt cele mai bine conservate relicve din bronz dar și cele mai mari piese antice de bronz găsite vreodată în lume, notează https://www.chinahighlights.com/.

Războinicii din argilă și caii lor, toți în mărime naturală, au fost realizați fără vreun instrument avansat ci doar cu ajutorul mâinilor. Figurile din argilă arsă au o înălțime de circa 1,80 m, cu o expresie autentică, reflectând nivelul artei sculpturii din acea perioadă. Cercetările asupra corpului au relevat faptul că mâinile, picioarele, bustul și capul acestora au fost realizate separat, cu ajutorul mulajelor, și asamblate ulterior. Un strat de argilă era aplicat pe suprafața sculpturilor, pentru ca artiștii să poată modela trăsăturile feței și părul individual. Erau arse în cuptoare pentru a face lutul durabil și, apoi, erau pictate cu culori strălucitoare. Fiecare figură este unică și diferită. Trăsăturile faciale, expresia feței, îmbrăcămintea dar și modul de aranjare a părului reflectă poziția sa în societate. După 2.200 de ani de stat în condiții de umiditate, majoritatea figurilor și-au pierdut culoarea vie originală.

Mormântul împăratului Qin Shi Huang rămâne un mister pentru arheologi și istorici, deoarece este încă sigilat. Au existat studii geofizice ale movilei funerare, dar aceasta nu a fost excavată. Mormântul a fost descris de istoricul dinastiei Han, Sima Qian, drept un 'palat și turnuri pitorești pentru o sută de oficiali', care conține multe artefacte și comori rare. În plus, cele două râuri importante ale Chinei, Yangtze și Fluviul Galben, au fost simulate în mormânt folosind mercur, iar tavanul mormântului a fost decorat cu mai multe constelații cerești. De aici, Qin Shi Huang a putut continua să conducă imperiul său chiar și în viața de apoi, potrivit https://www.liverpoolmuseums.org.uk/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.historia.ro