La 14 august 1980, muncitorii polonezi de la șantierele navale Lenin din Gdansk, oraș port polonez la Marea Baltică, au declanșat o revoltă de protest față de concedierea unei colege activiste Anna Walentinowicz. Nemulțumirea socială de la șantierele navale din Gdansk a reprezentat oportunitatea de declanșare a campaniei pentru apărarea libertăților politice și pentru îmbunătățirea condițiilor economice pentru clasa forței de muncă din Polonia, conform http://news.bbc.co.uk.

Peste 16.000 de lucrători la șantierele navale au reușit să determine conducerea să o repună, în cadrul de muncă legal, pe colega lor Anna Walentinowicz, pe care ulterior au ales-o în Comitetul lucrătorilor, organism care avea posibilitatea să negocieze cu autoritățile și cu managementul șantierului naval, mai indică http://news.bbc.co.uk. Născută în 1929, ea a fost una dintre figurile centrale ale Sindicatului Solidaritatea. A murit în 2010, în accidentul în care a fost implicat avionul prezidențial polonez în vestul Rusiei, conform https://www.polskieradio.pl.

Sindicatele muncitorilor aveau o influență crescută în cadrul societății poloneze, având un important cuvânt de spus în cadrul negocierilor cu factorul decident politic. Regiunea Gdansk era cunoscută pentru grevele sale însemnate pentru obținerea concesiilor din partea factorilor politici decidenți, în anul 1970 lucrătorii au mărșăluit, obligându-l pe liderul Partidului Comunist Polonez Wladyslaw Gomulka să își părăsească biroul. Primul șantier naval pentru realizarea ambarcațiunilor mici de pescuit fusese construit în 1830 în partea de început a Canalului Radunia, indică https://zabytek.pl/en. În semn de recunoștință pentru cei care au demonstrat în 1970 împotriva conducerii Partidului Comunist Polonez au fost reprezentați în semn de recunoaștere a demersului prin ridicarea unui monument de către autoritățile poloneze, menționează http://news.bbc.co.uk.

Această revoltă de la șantierele navale a constituit momentul apariției sindicatului Solidaritatea, nu doar un sindicat foarte puternic ci o adevărată mișcare socială, având un loc special în istoria modernă a Poloniei prin evenimentele politice pe care le-a generat ca un adevărat cataclism în secolul politic XX, în ultima parte a războiului rece.

În scurt timp de la declanșarea protestului de la șantierele navale din Gdansk, revoltele s-au întins în cuprinsul Poloniei, împotriva politicilor opresive ale autorităților comuniste poloneze și pe fondul deteriorării situației economice a țării, potrivit https://zabytek.pl/en/. Delegații comitetelor muncitorilor au format un Comitet de revoltă care a formulat 21 de cereri și au chemat la negocieri guvernul, fiind trimisă pentru discuții o delegație guvernamentală. Cererile au fost înscrise pe două bucăți mari de lemn și au fost așezate în fața porții de acces numărul 2, unde inclusiv rezidenții din Gdansk s-au adunat în număr mare și unde au venit oameni din diferite regiuni ale Poloniei pentru a fi alături de muncitori, în susținerea demersului lor, indică https://zabytek.pl/en/.

În data de 20 august, Comitetul de grevă reprezenta 304 de locuri de muncă din întreaga țară, iar trei zile mai târziu erau deja reprezentanți din 388 de locații de activitate din Polonia.

La 23 august 1980, delegația guvernamentală, condusă de vicepremierul Mieczyslaw Jagielski, a ajuns la șantierele navale, negocierile au durat, cu anumite pauze, până la 31 august 1980. În ultima zi a lunii august, guvernul a fost de acord cu cerințele greviștilor, iar președintele Comitetului, în persoana lui Lech Walesa și vicepremierul polonez Mieczyslaw Jagielski au semnat protocolul de acord în clădirea BHP, reprezentativă pentru sectorul maritim polonez.

În luna septembrie, tribunalul a înregistrat Uniunea Sindicală Independentă ''Solidarnoœæ'', care în scurt timp a devenit prin cei 10 milioane de membri una dintre cele mai influente mișcări sindicale din Polonia și din Europa de Est care avea să joace un rol foarte important în derularea evenimentelor politice din Polonia care au dus la căderea regimului comunist, conform https://zabytek.pl/en/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.evenimentulistoric.ro