Cancelarul german, Friedrich Merz, premierul francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, vor prezida o reuniune prin videoconferință a 'coaliției voinței', programată să înceapă la 13 august 2025, în jurul orei 16:30, informează site-ului https://www.euronews.com/.

Reuniunea 'coaliției de voință' va fi precedată de o discuție a mai multor lideri europeni cu președintele american, Donald Trump, pentru a încerca să îl convingă să apere interesele Ucrainei cu ocazia întâlnirii pe care o va avea la 15 august, în Alaska, cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cancelarul german, Friedrich Merz, i-a invitat pe Donald Trump și pe vicepreședintele său, JD Vance, să discute la această dată cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu șefii de stat sau de guvern francez, britanic, italian, polonez și finlandez, dar și cu secretarul general al NATO și președinții Consiliului și Comisiei Europene, conform Reuters, https://www.euronews.com și https://commission.europa.eu/.

Discuțiile între liderii europeni se vor referi la mijloacele de a ''exercita o presiune asupra Rusiei'', la ''pregătirea unor posibile negocieri de pace'' și la chestiuni privind ''revendicări teritoriale și garanții de securitate'', scrie Reuters.

Anterior, la 12 august 2025, liderii țărilor Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, au insistat, într-o declarație comună, pe necesitatea ca ucrainenii să aibă libertatea de a-și decide singuri viitorul și au subliniat că negocieri substanțiale nu pot avea loc decât ''în contextul unei încetări a focului sau al unei reduceri a ostilităților'', notează https://www.consilium.europa.eu/.

Tot la 12 august, Volodimir Zelenski a afirmat, la Kiev, că Rusia nu se pregătește ''pentru a pune capăt războiului'', ci pentru ''noi ofensive'' în Ucraina. El a calificat întâlnirea Trump-Putin drept o ''victorie personală'' pentru liderul rus și a exclus orice retragere din estul Ucrainei în cadrul unui acord de pace. Zelenski nu a fost invitat la summitul din Alaska, unde Kievul și europenii se tem că Trump și Putin se vor înțelege să constrângă Ucraina să cedeze părți din teritoriul său, mai relatează France Presse și Reuters.

***Alte reuniuni ale 'coaliției voinței'
Alte reuniuni ale 'coaliției voinței' sau 'coaliției voluntarilor' au mai avut loc la 27 martie, 10 aprilie, 10 iulie 2025.

La 27 martie 2025, 'coaliția voinței' a avut loc la Paris, unde au participat circa 30 de țări europene. Francezii și britanicii au propus desfășurarea în Ucraina a unui contingent al țărilor europene, pentru a constitui 'o forță de reasigurare', menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistițiului. Această propunere 'nu se bucură de unanimitate', a spus, la 27 martie, președintele francez, Emmanuel Macron, care a anunțat că o misiune a șefilor de state majore francez și britanic va fi trimisă în Ucraina 'în următoarele zile', pentru a pregăti în special 'ceea ce va fi formatul armatei ucrainene', care rămâne 'principala garanție de securitate' a acestei țări, conform AFP.

Un alt summit al 'coaliției voinței' s-a desfășurat la Bruxelles, în 10 aprilie, sub conducerea Franței și Regatului Unit, într-un format ce i-a reunit pe miniștrii apărării ai țărilor participante, potrivit https://english.mapn.ro/. Secretarul Apărării din Regatul Unit și ministrul francez al Armatei au convocat omologi din 30 de țări și reprezentanți ai Comisiei UE, Consiliului UE și NATO pentru a reafirma angajamentul de a colabora pentru a impulsiona progresul către o pace justă și durabilă în Ucraina. 'Întâlnirea noastră de astăzi (n.r. 10 aprilie) face parte dintr-un plan militar detaliat, condus de șefii apărării din Regatul Unit și Franța în ultima lună, susținut de sute de planificatori militari din întreaga Europă și din afara ei, și susține în mod direct ambițiile stabilite de prim-ministrul Starmer și de președintele Macron la recentele summituri internaționale' se arată într-un comunicat al guvernului britanic din 11 aprilie 2025, publicat pe site-ul https://www.gov.uk/.

La 10 iulie 2025, liderii statelor membre și ai organizațiilor internaționale ale 'coaliției voinței' s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și 'presiunea suplimentară asupra Rusiei'. Aceștia au salutat participarea trimisului prezidențial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, și a senatorilor Graham și Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanții Statelor Unite au participat la reuniunea 'coaliției voinței', informează https://www.consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România și Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră și a asigura accesul maritim sigur și securizat pentru toate navele care tranzitează către și dinspre porturile Ucrainei, mai informează https://www.gov.uk/.

*** Ideea de 'coaliție a voinței' sau 'coaliția voluntarilor' ('coalition of willing')
Ideea unei 'coaliții a voluntarilor' a fost enunțată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susținerii Ucrainei și securității europene. 'Coaliția voinței' încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic și președintele francez dorind înființeze această coaliție a țărilor ce susțin Ucraina, după ce președintele american, Donald Trump, a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe 'negocierile imediat', cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administrația Trump a mai precizat atunci că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform site-ului https://www.reuters.com/. De atunci, au avut loc mai multe runde de negocieri ruso-americane, conform AFP și https://www.euronews.com/.

La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de țări și trei reprezentanți ai UE și NATO, premierul britanic a afirmat că participanții la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei și să crească sancțiunile și restricțiile asupra economiei acesteia - cum ar fi înghețarea activelor financiare - pentru a-l 'slăbi' pe președintele rus, Vladimir Putin, și a-l forța să vină la masa negocierilor, conform EFE.

În 20 martie, Keir Starmer a găzduit discuții cu aproximativ 30 de înalți oficiali militari din națiunile interesate de coaliție, spunând ulterior că 'intenția politică' de garanții de securitate pentru Ucraina devine 'realitate', potrivit dpa și https://www.lemonde.fr/.

La 26 martie 2025 a avut loc, la Paris, un alt summit al liderilor țărilor aliate Ucrainei, care ar putea forma o 'coaliție a voluntarilor', dispuși să trimită trupe de menținere a păcii în această țară, pentru a-i oferi o formă de garanție de securitate. A participat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În acest context, președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat un ajutor militar suplimentar de două miliarde de euro pentru Ucraina, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer și Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia. Coaliția include pe lângă țările europene, și aliați mai îndepărtați, ca Australia și Canada (https://www.euronews.com/). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Irina Giurgiu)