Luna august, cunoscută popular și sub numele de Gustar, este a opta lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Este ultima lună a verii.

Romanii au dat numele August acestei luni, după împăratul roman Augustus, primul împărat al Romei (63 î.Hr. - 14 d.Hr.), care a domnit 44 de ani. Luna august era a șasea lună în vechiul calendar roman (cu 30 de zile) și se numea Sextilis, redenumită Augustus în anul 8 d.Hr. În calendarul iulian a fost luna a opta prin adăugarea lunilor ianuarie și februarie.

Soarele și Luna

Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 03 m și apune la ora 20 h 41 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 06 h 37 m și apune la ora 19 h 54 m.

Fazele Lunii: 01 august - Luna la Primul Pătrar - 15 h 41 m; 09 august - Luna Plină - 10 h 55 m; 16 august - Ultimul Pătrar - 08 h 12 m; 23 august - Lună Nouă - 09 h 06 m, potrivit site-ului https://astro-urseanu.ro/.

Luna august este dominată de celebrul curent de meteori Perseide, al cărui maxim are loc în zilele de 11, 12 sau 13 august. Acest curent produce între 50 și 80 de meteori pe oră, existând și ani când activitatea este mai numeroasă.

Luna august în tradiția populară

În funcție de zonă, luna august mai este cunoscută popular sub denumirile: Augustru, Măselar, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerișului) și este una din lunile în care abundă recolte de tot felul, de la legume și până la fructe. Acum se încheie secerișul și se fac pregătirile pentru arăturile de toamnă, iar femeile pregătesc rezervele pentru iarnă. Perioada este foarte încărcată de numeroase activități agricole care se cer împlinite la timp și cu mare rapiditate, notează lucrarea ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000) și site-ul Agenției Naționale a Zonei Montane, https://azm.gov.ro/.

Luna august are puține sărbători populare - Macavei (1 august, Sfântul Mucenic Macobei), Paparuda (17 august), iar calendarul creștin este dominat de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) și postul premergător între 1 și 15 august, și de sărbătorile Schimbarea la Față a Domnului (Probejenie) pe 6 august și Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul pe 29 august (zi de post).

În ziua de Macavei este obiceiul de a se reteza, de a se tăia fagurii, luându-se mierea și lăsându-se albinelor numai atât cât le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarnă. Această zi este hotărâtă stupilor, când se curăță pentru iarnă. E ultima zi când se mai colectează mierea din stupi. Sătenii se ospătează cu vinuri îndulcite cu miere și cu turte calde. Se culegeau diferite plante de leac (Oltenia).

Pe 6 august, la Schimbarea la Față a Domnului sau Probejenie, care reprezintă în calendarul popular hotarul dintre anotimpurile vară și toamnă, femeile adună și usucă plante și fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate din cauza pericolului de rătăcire.

În dimineața zilei de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe și bucate alese, pe care le vor da de pomană, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000). De asemenea, există, în această zi, superstiția conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

Perioada cuprinsă între Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), numită în calendarul popular 'între Sântămării', care este de obicei secetoasă, este favorabilă semănatului grâului, secarei și orzului. O vorbă din bătrâni spunea: 'Grâul să-l semeni toamna în praf și primăvara în noroi!'.

De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi începea și sezonul târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, potrivit https://azm.gov.ro/.

Ca și în luna iulie, a lui cuptor, se invocă Paparuda cu dansul ei, de aducere a ploii. În zonele rurale, fetițele își fac fuste din diverse plante verzi și îi stropesc cu apă pe cei care le însoțesc, cântând: 'Paparudă, rudă, / Vino de ne udă, / Cu găleata, leata, / Udă toată ceata!'; 'Ploaie, Doamne, ploaie / Să curgă șiroaie!'; 'Adă, Doamne, ploaie / Pământul să se înmoaie!' etc., conform volumului ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (Ion Ghinoiu, 2000). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Răsărit de soare, Vama Veche, 28 august 2016.