La 17 iulie 2025 este marcată Ziua justiției penale internaționale, potrivit https://asp.icc-cpi.int/.

Marcarea acestei zile face trimitere directă la data din 1998 când a avut loc semnarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, document de referință pentru justiția internațională privind cazurile de genocid, de crime împotriva umanității și de crime de război, conform asp.icc-cpi.int.

În 2024, pentru marcarea acestei zile a fost organizat un panel de discuții la sediul ONU din New York, în Sala ECOSOC, intitulat ''Adevăr, Memorie și Justiție: Implicarea victimelor atrocităților în masă în justiția penală internațională'' (''Truth, Memory and Justice: Engaging victims of mass atrocities in international criminal justice''), indică https://asp.icc-cpi.int.

În anul 2023, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la semnarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, au fost organizate mai multe evenimente dedicate pe parcursul anului după cum urmează: la 27 martie a avut loc evenimentul aniversar organizat la Villa Wolkonsky din Capitala Italiei; la 12 iulie a fost organizată expoziția ''Legături Comune'' și un eveniment de comemorare la Haga, la primăria din capitala Țărilor de Jos; la 17 iulie a fost pregătit la sediul ONU din New York evenimentul dedicat celor 25 de ani de la adoptarea Statului de la Roma; la 3 octombrie a fost organizat un simpozion la Ambasada Italiei la Haga; în zilele de 6-7 octombrie, Facultatea de Drept a Universității din Viena a fost gazda unei conferințe cu tema unei viitoare amendări a Statului de la Roma; în 12-13 octombrie Institutul Internațional din Siracuza, Italia, a prilejuit organizarea unui eveniment pentru a marca împlinirea celor 25 de ani ai Statutului de la Roma și la 10-11 noiembrie Facultatea de Drept a Universității Carol din Praga a organizat un eveniment cu tema aducerii în fața justiției internaționale a celor vinovați de comiterea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, potrivit https://asp.icc-cpi.int/.

Alegerea datei de 17 iulie a avut loc în anul 2014, ca urmare a adoptării Declarației de la Kampala, cu prilejul Conferinței de revizuire a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI).

Celebrarea acestei zile urmărește confirmarea angajamentului comunității internaționale pentru justiția penală internațională în calitate de instrument comun pentru combaterea impunității privind crimele cele mai grave care amenință securitatea internațională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanității și crima de agresiune.

CPI este prima instanță penală internațională permanentă. Astăzi, 125 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, potrivit https://asp.icc-cpi.int/states-parties. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 din Asia-Pacific, 20 din Europa de Est, 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 sunt din vestul și nordul Europei și Australia, mai menționează https://asp.icc-cpi.int/states-parties.

Curtea are competență în spețe legate de infracțiuni de genocid, crimelor împotriva umanității, crimelor de război și crimei de agresiune, jurisdicția CPI fiind complementară jurisdicțiilor naționale, conform www.mae.ro.

România a făcut demersuri, în perioada interbelică, prin reputatul diplomat și jurist român Vespasian Pella, pentru înființarea unei jurisdicții penale internaționale cu caracter permanent în slujba păcii și stabilității în lume.

Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale a fost semnat de Guvernul României la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, România fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând la intrarea în vigoare a documentului.

În 2013, România a deținut poziția de co-facilitator al Planului de acțiune pentru universalitatea și punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. România a organizat, la București, la Haga și la New York, evenimente pentru promovarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și a activității acestei instanțe penale internaționale, potrivit www.mae.ro.''

La 8 decembrie 2014, cu prilejul celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Statelor Părți la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani, indică sursa citată anterior. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)