Ortodoxe
Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului 'Prodromița' de la Muntele Athos; Sf. Mc. Proclu și Ilarie; Sf. Cuv. Mihail Maleinul; Sf. Veronica; Sf. Cuv. Paisie Aghioritul

Greco-catolice
Sf. m. Proclu și Ilarie

Romano-catolice
Sf. Ioan Gualberto, abate; Fer. David, m.


Sfânta Icoană a Maicii Domnului 'Prodromița' de la Muntele Athos este sărbătorită în ziua de 12 iulie.

Această Icoana a Maicii Domnului, păstrată în Schitul românesc Prodromu, a fost zugrăvită în chip minunat, în anul 1863.

Ieroschimonahul Nifon, primul stareț al Schitului Prodromu, și ieroschimonahul Nectarie au ieșit, atunci, din Sfântul Munte Athos și au venit în țară, dorindu-și o icoană a Maicii Domnului, care să fie așezată în biserica cea nouă. Cei doi părinți au găsit în Iași un bătrân pictor evlavios, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit să facă această icoană. S-au tocmit însă ca să lucreze numai cu post și aspră rânduială.

Iconarul a primit învoiala, iar despre cele întâmplate mai departe a lăsat o mărturie scrisă, care se găsește la schitul Prodromu. Documentul este datat la 29 iunie 1863 și reprezintă mărturia iconarului Nicolau Iordache, iscălită cu propria sa mână.

Așadar acesta notează: 'Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, și în vremea lucrului a urmat o minune preaslăvită, în modul următor: După ce am terminat veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez fața Maicii Domnului și a Domnului nostru Iisus Hristos; iar după ce am dat gata mâna întâia și a doua, apucându-mă de noapte ca să termin de zugrăvit, privind eu la chipuri am văzut că totul a ieșit dimpotrivă, pentru care foarte m-am mâhnit, socotind că mi-am uitat meșteșugul. Și așa, făcându-se seară, m-am culcat mâhnit, nemâncând nimic în ziua aceea, dar socotind că a doua zi sculându-mă, să mă apuc mai cu dinadinsul de lucru.

După ce m-am sculat a doua zi, mai întâi am făcut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugându-mă să-mi lumineze mintea, ca să pot isprăvi Sfânta Icoană; și când m-am dus să mă apuc de lucru, o! preaslăvite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desăvârșit, precum se vede. Eu, văzând această minune, n-am mai îndrăznit a-mi pune condeiul pe ea, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși greșeală am făcut aceasta, ca să mai dau lustru la o asemenea icoană. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane'.

Icoana 'Prodomița' este pictată pe lemn de tei, având un metru înălțime și 0.70 metri lățime.


* Sfântul Cuviosul Paisie Aghioritul, cunoscut monah de la Sfântul Munte Athos, s-a născut la 25 iulie 1924 în Farasa Capadociei. În Farasa a fost botezat de Sfântul Arsenie Capadocianul, care i-a pus la botez numele său. La scurtă vreme, familia sa a ajuns în Grecia, în urma schimburilor de populație dintre Grecia și Turcia.

Familia Sfântului Paisie s-a stabilit în Konița, unde acesta a terminat școala primară. Până să meargă în armată, a lucrat ca tâmplar.

În 1945 s-a înrolat în armată, a fost lăsat la vatră în anul 1950. După îndeplinirea serviciului militar, a vizitat Sfântul Munte, unde s-a stabilit definitiv, la Mănăstirea Esfigmenu, în 1953. În 1954, a fost făcut rasofor și a luat numele de Averchie.

După doi ani, a plecat la Mănăstirea Filotheu, unde a fost făcut 'stavrofor' și i s-a dat Schima mică cu numele de Paisie. În 1962, a plecat în peninsula Sinai. A revenit la Sfântul Munte în 1964 și s-a stabilit la Schitul Ivironului, la Chilia Sfinților Arhangheli. A primit Schima mare la 11 ianuarie 1966.

În 1979, a primit la Mănăstirea Cutulmuș chilia Nașterii Maicii Domnului, Panaguda. La Panaguda, Sfântul Paisie a ajutat mii de suflete, aici folosea întreaga zi pentru a alina durerea omenească, iar noaptea o dăruia slujirii lui Dumnezeu prin rugăciune.

Sfântul Paisie Aghioritul a adormit întru Domnul la 12 iulie 1994, fiind îngropat în incinta Mănăstirii 'Sfântul Ioan Evanghelistul' din Suroti, lângă Tesalonic. (surse: https://basilica.ro; http://www.crestinortodox.ro; Cuviosul Paisie Aghioritul - 'Mica Filocalie', 2009) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)