Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) se reunește la 8 iulie 2025, la Luxemburg, luând în discuție mecanismul de redresare și reziliență, extinderea zonei euro, Pactul de stabilitate și de creștere, programul de lucru al președinției, Semestrul european 2025, reuniunea G20 din 17-18 iulie 2025 etc. Se așteaptă și discutarea situației din România privind ajustarea deficitului excesiv, după ce la reuniunea anterioară a ECOFIN din 20 iunie, Consiliul a aprobat o decizie cu privire la acest stat, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

*** Planul Național de Redresare și Reziliență din România (PNRR) și procedura de deficit excesiv
La reuniunea anterioară a ECOFIN din 20 iunie 2025, Consiliul a aprobat o decizie privind România și o recomandare adresată Belgiei în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), conform https://www.consilium.europa.eu/.

La 3 aprilie 2020, Consiliul a lansat o PDE împotriva României în vederea încetării deficitului excesiv al acestei țări, ca urmare a nerespectării planificate a criteriului deficitului în 2019 și a emis o recomandare, cu scopul de a pune capăt situației de deficit din România până cel târziu în 2022. (sursa: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10157-2025-INIT/ro/pdf).

La 18 iunie 2021, având în vedere contracția profundă a activității economice legată de pandemia de COVID-19, Consiliul a adoptat o revizuire prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024.

La 26 iulie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2024/21305, prin care a decis că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Decizia Consiliului din 26 iulie 2024 a luat în considerare faptul că următoarea etapă a procedurii de deficit excesiv, și anume o recomandare revizuită a Consiliului privind corectarea deficitului excesiv, va avea loc după prezentarea planului bugetar structural național pe termen mediu, conform sursei citate.

La 25 octombrie 2024, România a prezentat primul său plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planul a vizat perioada cuprinsă între 2025 și 2028 și a prezentat o ajustare bugetară repartizată pe șapte ani.

Consiliul a adoptat o nouă revizuire la 21 ianuarie 2025, prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030, cu următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creștere calculate prin raportare la 2023 de 20,2% în 2025, 26,0% în 2026, 31,9% în 2027, 37,6% în 2028, 43,3% în 2029 și 49,0% în 2030.

Procedura de corectare a deficitului excesiv în cadrul Uniunii Europene este prevăzută de Articolul 126 din TFUE și este activată atunci când un stat membru încalcă pragul de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), conform https://www.consilium.europa.eu/. În cazul în care un stat membru depășește valorile de referință pentru deficit sau datorie sau riscă să le depășească în viitorul apropiat, Comisia pregătește un raport în care analizează dacă statul membru în cauză înregistrează un deficit excesiv. În cazul în care, ținând seama de toți factorii relevanți, Comisia consideră că o procedură aplicabilă deficitelor excesive este justificată pentru un stat membru, aceasta informează Consiliul și propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de constatare a existenței unui deficit excesiv. În urma propunerii Comisiei, Consiliul ia în considerare eventualele observații formulate de statul membru în cauză și ulterior adoptă o decizie care conține o evaluare generală referitoare la existența unui deficit excesiv. Dacă ajunge la concluzia că există un deficit excesiv, Consiliul adoptă o recomandare, bazată pe o recomandare a Comisiei, care stabilește modul în care ar trebui remediată situația. Recomandarea poate conține o traiectorie bugetară corectivă, exprimată în termeni numerici, și un termen-limită. Statului membru în cauză îi revine apoi responsabilitatea de a lua măsurile necesare în termen de 6 luni. Dacă până la termenul-limită nu au fost luate măsuri eficiente sau dacă statul membru nu respectă recomandarea, Consiliul poate impune sancțiuni, inclusiv, pentru statele membre din zona euro, o amendă de până la 0,05% din PIB-ul anului precedent. Amenda trebuie plătită la fiecare 6 luni până în momentul în care Consiliul evaluează că statul membru în cauză a întreprins măsuri eficiente. În cazul în care statul membru continuă să nu respecte recomandarea, Consiliul are dreptul să înăsprească sancțiunile. (sursa: https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF)

În România, mecanismul național din MRR poartă numele de Planul Național de Redresare și Reziliență și a fost adoptat de Consiliul UE la 29 octombrie 2021, conform https://www.consilium.europa.eu/. În forma inițială, alocările totale pentru România, erau de 29,1 miliarde de euro, dintre care: 14,2 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, în 2021 erau 507 jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026, se arată pe https://mfe.gov.ro/. În cadrul reuniunii ECOFIN din decembrie 2023, a fost adoptată propunerea de modificare a PNRR pentru România. ''Noul plan, în valoare de 28,5 mld. de euro (14,9 mld. euro sub formă de împrumuturi și 13,6 mld. euro sub formă de granturi) nu reduce nivelul de ambiție legat de implementarea reformelor și investițiilor. Acoperă 66 de reforme și 111 investiții, din care 2 reforme și 7 investiții sunt aferente capitolului REPowerEU. Modificările au fost necesare pentru introducerea noului capitol REPowerEU pentru independența energetică, dar și pentru ajustarea unor măsuri ca urmare a unor circumstanțe obiective cum ar fi un nivel ridicat al inflației în 2022 și 2023 sau perturbările din lanțul de aprovizionare din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ca urmare a revizuirii în scădere a alocației granturilor (de la 14,2 mld. EUR la 12,1 mld. EUR)'', a precizat secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Carmen Moraru, la 8 decembrie 2023, citată pe site-ul https://mfinante.gov.ro/.

Până în februarie 2025, România a atras 9,410 miliarde de euro (granturi și împrumuturi) din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul fondurilor alocate prin PNRR, informează site-urile https://www.caleaeuropeana.ro/ și https://www.fiscalcouncil.ro.

*** Discuții privind mecanismele de redresare și reziliență (MRR) din statele membre
Consiliul ECOFIN urmează să adopte, la 8 iulie 2025, decizii de punere în aplicare prin care să aprobe planurile de redresare și reziliență modificate prezentate de statele membre, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

La reuniunea anterioară a ECOFIN din 20 iunie 2025, Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă de către Comisie a planurilor de redresare și reziliență (PRR) modificate prezentate de Belgia, Italia, Lituania, Polonia, Cipru, Malta, Croația și Slovenia.

Planurile de redresare și reziliență, instituite în februarie 2021, le permit statelor membre să beneficieze de Fondul de redresare și reziliență al UE, un program de sprijin financiar conceput să contribuie la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19. Țările membre care accesează fonduri din PNRR sunt condiționate să aloce cel puțin 37% din buget pentru climă și biodiversitate și încă cel puțin 20% pentru măsurile digitale. De asemenea, fiecare evaluare pozitivă a cererilor de plată este condiționată de îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivelor de etapă și a țintelor relevante.

MRR, în valoare totală de 723,8 miliarde de euro, este finanțat pe două componente: 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 338 de miliarde de euro sub formă de granturi. Până în prezent, toate planurile de redresare și reziliență au fost aprobate și au fost plătite statelor membre peste 317 miliarde de euro din acest mecanism. Din decembrie 2024 și până în prezent, mai multor țări li s-au aprobat planurile modificate ale mecanismelor de redresare și reziliență: Suedia, Slovenia, Danemarca, Belgia, Grecia, Cipru, Spania, Letonia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

*** Alte subiecte discutate la Consiliul ECOFIN
Consiliul ECOFIN din 8 iulie mai ia în discuție și extinderea zonei euro, Consiliul urmând să adopte actele legislative finale care pregătesc terenul pentru ca Bulgaria să devină membră a zonei euro și să înceapă să utilizeze euro ca monedă oficială începând cu 1 ianuarie 2026, notează https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la Pactul de securitate și creștere, Consiliul va aproba utilizarea clauzei derogatorii naționale în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), pentru a facilita tranziția statelor membre către creșterea cheltuielilor pentru apărare la nivel național, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei. De asemenea, Consiliul urmează să adopte decizii și recomandări cu privire la anumite state membre în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

De asemenea, Președinția daneză își va prezenta prioritățile și programul de lucru în domeniul afacerilor economice și financiare. Danemarca deține președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada iulie-decembrie 2025.

Consiliul ECOFIN urmează să adopte și recomandări integrate specifice fiecărei țări și să aprobe concluzii privind bilanțurile aprofundate în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

Nu în ultimul rând, Consiliul va urmări să aprobe mandatul UE în vederea reuniunii G20 a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din 17-18 iulie 2025. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)