Ziua internațională a parlamentarismului este marcată anual, la 30 iunie, în această zi fiind fondată, în 1989, Uniunea Interparlamentară. S-a considerat că instituirea unei zile internaționale a parlamentelor este deosebit de importantă într-un moment critic pentru democrația parlamentară, când oamenii își pierd încrederea în instituțiile politice și democrația însăși se confruntă cu provocările mișcărilor populiste și naționaliste, conform https://www.ipu.org/ și https://www.un.org/.

În acest context, ONU consideră că, pentru ca democrația să prospere, parlamentele, ca piatră de temelie a democrațiilor funcționale, trebuie să fie puternice, transparente, responsabile și reprezentative.

Aniversarea acestei zile a fost stabilită în 2018 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin A/RES/72/278, care a recunoscut rolul parlamentelor în planurile și strategiile naționale și în asigurarea unei mai mari transparențe și responsabilitate la nivel național și global. ONU pune în discuție și conceptul de diplomație parlamentară, ca modalitate de a construi relații și de a promova cooperarea între parlamentele naționale. Multe parlamente își încurajează membrii să participe la organizații interparlamentare, schimburi bilaterale și alte inițiative de diplomație parlamentară. În acest fel, parlamentarii pot reprezenta interesele țărilor lor, pot încuraja dialogul și cooperarea cu omologii din alte națiuni și pot lucra pentru construirea unui consens cu privire la problemele internaționale, scrie https://www.un.org/.

Tema din 2025 a zilei este 'Achieving gender equality, action by action'/ 'Realizarea egalității de gen, acțiune cu acțiune', marcând un an crucial, în care Declarația de la Beijing și Platforma de Acțiune Beijing, planul global pentru egalitatea de gen, își marchează cea de-a 30-a aniversare. Declarația de la Beijing, adoptată de guverne în 1995, este un document ce stabilește angajamentele guvernelor în privința consolidării drepturilor femeilor. Statele membre au reafirmat și au consolidat platforma în 2000 în cadrul conferinței de revizuire Beijing +5, și au promis să accelereze implementarea sa în cadrul Beijing +10 (2015), Beijing +15 (2010) și Beijing +20 (2015) etc, potrivit site-urilor https://www.ipu.org/, https://euneighbourseast.eu/, https://www.unwomen.org/.

În 2024 s-a marcat cea de-a 135-a aniversare a Uniunii Interparlamentare, fiind un bun prilej de a vedea care sunt progresele pe care parlamentele le-au făcut în atingerea unor obiective cum ar fi reprezentativitatea, adaptarea la contextul actual, includerea mai multor femei și tineri în legislative etc., conform paginii de Facebook International Day of Parliamentarism 2024.

Temele edițiilor anterioare au fost: 'Parliaments for the planet' (2023), 'Citizen engagement and public participation in the work of parliaments around the world (2022)', 'I Say Yes to Youth in Parliament!' (2021), 'Member events for 2020 (2020)', 'IPU's 130th anniversary!' (2019), conform https://www.ipu.org.

Regimurile parlamentare sunt acele regimuri caracterizate de un guvern responsabil în fața parlamentului, noțiunea de democrația parlamentară fiind produsul secolului al XX-lea, ce a urmat apariției și extinderii sufragiului universal. Criteriul minim al democrației fiind considerat votul universal. În majoritatea țărilor cu un regim de monarhie constituțională, precum Marea Britanie, Scandinavia sau Benelux, democrația a fost introdusă mai târziu decât regimul parlamentar. Doar în unele monarhii autoritare a fost introdus sau păstrat votul universal, fără a avea însă și un regim parlamentar cu guvern responsabil în fața parlamentelor (ex: Franța - 1851 sau Germania - 1871), se arată pe site-ul https://www.sciencedirect.com/.

În cercetările recente, conceptul de parlamentarism este definit prin prisma discuțiilor despre deliberare (parlamentară), reprezentare, responsabilitate și suveranitate, sau prin prisma libertăților parlamentare (libertatea de exprimare, mandatul liber, alegerile libere etc). De asemenea, dezbaterile conceptuale recente din jurul parlamentarismului includ deficitul în creștere a legitimității parlamentelor naționale, conform articolului 'Parliamentarism: A Concept and its Practice' (Kari Palonen și Zoltan Gabor Szucs) publicat pe site-ul https://ecpr.eu/.

În prezent, aproape fiecare țară din lume are o formă de parlament, sistemele politice parlamentare clasificându-se în două categorii: bicameral și unicameral. Din 190 de parlamente naționale din lume, 78 sunt bicamerale (156 de camere) și 112 sunt unicamerale, ceea ce înseamnă aproximativ 46.000 de membri în întreaga lume, conform https://www.ipu.org/.

Uniunea Interparlamentară
Uniunea Interparlamentară (UIP) a fost creată la 30 iunie 1889, într-o perioadă în care nu existau mijloace prin care guvernele și parlamentele să coopereze la nivel internațional. Ideea reunirii parlamentarilor din diferite țări câștigase teren în rândul pacifiștilor în anii 1870 și 1880, dar până în 1889 nimeni nu transformase ideea în realitate. Bazele Uniunii au fost puse de către englezii William Randal Cremer și Frenchman Frederic Passy, laureați ai Nobelului pentru Pace. La 30 iunie 1889, Passy a fost ales președinte și Cremer vicepreședinte.

Trei ani mai târziu, grupul și-a înființat sediul, Biroul Interparlamentar, la Berna, în Elveția, Albert Gobat fiind secretar general voluntar până în 1909. Eforturile acestor personalități au condus la crearea primei organizații politice internaționale, oferind cadrul cooperării multilaterale între națiuni de astăzi. Uniunea Interparlamentară a jucat un rol esențial în înființarea Curții Permanente de Arbitraj de la Haga în 1899, precum și în în crearea Ligii Națiunilor în 1919 și a Națiunilor Unite în 1945. Actuala denumire de Uniunea Interparlamentară datează din 1899, scrie https://www.ipu.org/.

În prezent, Uniunea Interparlamentară reunește 181 de parlamente naționale. UIP își propune să ajute parlamentele să devină mai reprezentative, mai echilibrate în funcție de gen, mai tinere, mai transparente, accesibile, responsabile și eficiente.

Idealurile democratice ale UIP au fost consacrate în două declarații importante: Declarația privind criteriile pentru alegeri libere și corecte (1994) și Declarația Universală asupra Democrației (1997). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Inter-Parliamentary Union/Facebook