Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, la 20 iunie 2025, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.

Președintele a avut, la 19 iunie, consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

Potrivit Constituției României, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, un nou vot de încredere Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului (art. 103, alin. 2 din Constituție). Etapele formării noului guvern cuprind: prezentarea noului guvern în parlament, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile propunerilor de miniștri, votul parlamentului cu privire la programul de guvernare și lista guvernului și depunerea jurământului în fața Președintelui României.

Audierile propunerilor de miniștri

Birourile permanente stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniștrilor propuși, acestea finalizându-se cu un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru. (art. 88 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului).

Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi, la rândul ei audiată, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz (art. 88 din Regulamentul comun).

În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în ședința comună a Camerelor Parlamentului, președintele de ședință dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru, în vederea prezentării programului și a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanților grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, președintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul și lista Guvernului (art. 89 din Regulamentul comun).

Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare și lista guvernului

După încheierea dezbaterilor pe marginea prezentării programului și a listei Guvernului, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret și se exprimă prin bile. (art. 89 și 90 din Regulamentul comun).

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României, pentru a numi guvernul (art. 91 și 92 din Regulamentul comun).

Adoptarea hotărârii comune a celor două camere cu privire la programul de guvernare și lista guvernului semnifică un fapt juridic care dă naștere 'contractului de guvernare' între Parlament, pe de parte, și echipa guvernamentală, pe de altă parte, se precizează în volumul 'Constituția României revizuită. Comentarii și explicații' (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

Depunerea jurământului în fața Președintelui României

Primul-ministru și membrii guvernului vor depune individual jurământul în fața Președintelui României. Guvernul, precum și fiecare ministru în parte, își exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului (art. 104 din Constituție).

În volumul 'Constituția României revizuită. Comentarii și explicații', autorii arată că depunerea jurământului membrilor guvernului în fața președintelui nu este doar o etapă protocolară a procedurii de învestitură, ci are consecințe juridice. Astfel, se argumentează că începerea exercitării mandatului de membru al guvernului este condiționată de depunerea jurământului.

În cazul în care guvernul nu a fost validat în Parlament, președinții celor două camere îl informează de îndată pe Președintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Lãzãroiu)