Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru a consolida securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale. Uniunea Europeană a anunțat acordarea unui ajutor umanitar de 120 de milioane de euro pentru Fâșia Gaza, precum și un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 140 de milioane de euro pentru Ucraina și un sprijin suplimentar de 8 milioane de euro pentru Republica Moldova. Aproximativ 50 de europarlamentari au cerut șefei diplomației europene, Kaja Kallas, ca Uniunea Europeană să își extindă cadrul de sancțiuni împotriva platformelor digitale. Numărul de treceri ilegale ale frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 38% în 2024 față de anul anterior, potrivit Agenției europene pentru poliția de frontieră și garda de coastă Frontex. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme care au vizat activitatea instituțiilor Uniunii Europene în intervalul 13-17 ianuarie 2025.

Comisia Europeană
La 13 ianuarie 2025, Uniunea Europeană a anunțat un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 140 de milioane de euro pentru Ucraina și un sprijin suplimentar de 8 milioane de euro pentru Republica Moldova, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Pachetul de ajutor a fost anunțat de comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, care vizitează luni Ucraina pentru a discuta despre provocările umanitare în contextul continuării războiului cu Rusia. Finanțarea este destinată acoperirii cheltuielilor pentru alimente, adăposturi, apă și încălzire pentru populația ucraineană. Cele opt milioane de euro alocate pentru Republica Moldova vizează proiecte umanitare. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaților ucraineni și a comunităților gazdă din R. Moldova, cu prioritate pe accesul la serviciile esențiale, precum sănătatea și educația, și pe sprijinul psihosocial.

Directorul general pentru Mobilitate și Transport din cadrul Comisiei Europene, Magda Kopczyñska, a declarat, la 13 ianuarie 2025, la Chișinău, faptul că alocarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii din Republica Moldova, Ucraina și România are drept scop conectarea solidă la rețeaua de transport european a Republicii Moldova și Ucrainei, care ar urma să devină membre ale UE. Cu prilejul reuniunii ministeriale QUINT Meeting, Magda Kopczyñska a arătat că aceste două state au nevoie de creșterea capacității de transport. ''Când alocăm bani pentru dezvoltarea infrastructurii în Moldova, Ucraina și România o facem pentru că știm că, în câțiva ani de acum înainte, atât Moldova, cât și Ucraina vor fi membre ale UE și avem nevoie să fie conectate solid la rețeaua de transport european și despre asta este și întâlnirea QUINT. Nu este doar despre rezolvarea problemelor pe care le avem de la o zi pe alta, despre găsirea soluțiilor pentru creșterea capacității de aici și utilizarea acesteia pe mai departe în cele mai bune moduri posibile, dar este de asemenea pentru a crea o cooperare solidă, bazată pe încredere care este calea normală pentru a merge mai departe ca aceste țări să facă parte din UE'', a afirmat directorul general pentru Mobilitate și Transport.

La 15 ianuarie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru a consolida securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale, potrivit unui comunicat al executivului Uniunii Europene. Planul constituie una dintre prioritățile cheie în primele 100 de zile de mandat ale președintei Comisiei Ursula von der Leyen. Planul de acțiune propune, printre altele, ca Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) să înființeze un Centru paneuropean de sprijin în materie de securitate cibernetică pentru spitale și furnizorii de servicii medicale, oferindu-le orientări, instrumente, servicii și formare adaptate. Inițiativa se bazează pe cadrul mai larg al UE de consolidare a securității cibernetice la nivelul infrastructurii critice și marchează prima inițiativă sectorială de implementare a întregii game de măsuri ale UE în materie de securitate cibernetică. Planul de acțiune se axează pe patru priorități, precizează CE. Planul de acțiune va fi pus în aplicare împreună cu furnizorii de servicii medicale, cu statele membre și cu comunitatea de securitate cibernetică.

La 16 ianuarie 2025, Uniunea Europeană a anunțat acordarea unui ajutor umanitar de 120 de milioane de euro pentru Fâșia Gaza, după anunțarea, cu o zi mai devreme, a unui acord de încetare a focului în teritoriul palestinian, conform AFP. Ajutorul reprezintă un răspuns la 'situația catastrofală' din Gaza, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, cu prilejul la conferinței de presă de la Bruxelles. Pachetul de ajutor cuprinde în special ajutor alimentar de urgență, asistență medicală și echipamente care să permită îmbunătățirea accesului la apă potabilă, potrivit unui comunicat al Comisiei. Circa 3.800 de tone de ajutor umanitar au fost de asemenea trimise pe cale aeriană pentru a ajuta populația din Fâșia Gaza, care s-a confruntat în ultimele 15 luni cu bombardamente israeliene continue. Tot la 16 ianuarie 2025, comisarul european responsabil cu gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu premierul palestinian Mohammed Mustafa. ''Am discutat despre nevoile enorme din Gaza și Cisiordania și despre modalitățile de a le răspunde'', a menționat comisarul european pe rețeaua X, adăugând că va efectua în curând o vizită în teritoriile palestiniene.

Comisia Europeană a promis, la 16 ianuarie 2025, că nu are ''nicio intenție'' să dispună suspendarea rețelei de socializare X pentru presupusă alterare a proceselor electorale, o astfel de măsură fiind un mecanism de ''ultimă instanță'' la care ar putea recurge numai după epuizarea altor opțiuni mai puțin agresive și ea ar putea fi decisă numai de autoritățile statelor membre ale UE, conform EFE. ''Nu avem nicio intenție la Comisia Europeană să suspendăm vreo platformă. Dorim ca cetățenii noștri, companiile noastre, să poată folosi toate platformele, cu condiția să respecte legislația'', a indicat, la o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri digitale, Thomas Regnier. Acesta a confirmat că există ''investigații în desfășurare cu privire la potențiale încălcări ale legislației digitale'' împotriva unor platforme precum X sau TikTok, dar a subliniat că în orice caz vor fi utilizate ''mecanisme proporționale, înainte de a ajunge la o eventuală măsură extremă''. ''În ultimă instanță, Comisia (Europeană) ar putea cere unei autorități naționale să suspende o platformă'', a spus același purtător de cuvânt.

Parlamentul European
Aproximativ 50 de europarlamentari au cerut, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas, ca Uniunea Europeană să își extindă cadrul de sancțiuni împotriva platformelor digitale pe care le acuză de interferențe în procesele democratice și să conducă o coaliție globală împotriva unor astfel de încercări, a anunțat la 15 ianuarie 2025 agenția EFE. Scrisoarea, impulsionată de eurodeputata socialistă spaniolă Hana Jalloul, vicepreședintă a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a mai fost semnată de europarlamentari din grupul socialist, precum și din grupurile popularilor europeni (PPE), liberalilor (Renew), Verzilor și stângii. Aceștia își manifestă ''îngrijorarea profundă față de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale atât în interiorul, cât și în afara UE'' și cer ca UE ''să își consolideze setul de instrumente de politică externă pentru a face față acestei amenințări emergente''.

Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, s-a exprimat, la 16 ianuarie 2025, în favoarea unei Europe ''conștiente de sine'', care să colaboreze cu SUA în fața provocărilor internaționale precum cea reprezentată de China, după învestirea lui Donald Trump în calitate de președinte al Statelor Unite, la data de 20 ianuarie, potrivit EFE. Bătrânul Continent ''trebuie să fie o Europă care să vină cu propuneri, pentru că, de exemplu, știm atât la Washington, cât și la Bruxelles că împreună putem răspunde mai bine provocării chineze'', a cerut Manfred Weber, cu prilejul unei întâlniri cu jurnaliști străini la Berlin. ''Dacă vrem să îngrădim eforturile Chinei de a domina și să îngrădim sistemul autocratic din spatele ei, atunci are sens ca Europa și Statele Unite să acționeze împreună'', a apreciat Weber.

Consiliul European
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat, la 13 ianuarie 2025, organizarea unei reuniuni excepționale dedicată apărării europene la data de 3 februarie 2025, la Château de Limont, circa 20 de kilometri de orașul Liege, în Belgia, la care vor participa liderii Uniunii Europene, Marii Britanii și secretarul general al NATO, conform AFP. ''Cred că împărtășim aceeași evaluare a amenințărilor cu care se confruntă Europa'', a scris Antonio Costa în scrisoarea sa de invitație adresată liderilor, menționând în special războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. Potrivit președintelui Consiliului European, discuția liderilor se va concentra pe ''două mari principii''. ''În primul rând, Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare'', a spus el în scrisoare. ''Ea trebuie să devină mai rezilientă, mai eficientă, mai autonomă'', a afirmat fostul premier portughez. În scrisoarea sa de invitație, Antonio Costa a menționat, de asemenea, un ''interes comun de a coopera mai strâns la nivel european' în materie de apărare, menționând totodată că 'statele membre vor fi întotdeauna responsabile pentru forțele lor armate''.

Agenția Frontex
Numărul de treceri ilegale ale frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 38% în 2024 față de anul anterior, atingând cel mai scăzut nivel din 2021, când migrația era încă afectată de pandemia cu noul coronavirus, potrivit noilor date difuzate de Agenția europeană pentru poliția de frontieră și garda de coastă (Frontex) într-un comunicat încărcat la 14 ianuarie 2025 pe site-ul de internet al instituției.

În pofida presiunii persistente exercitate de migrație, intensificarea cooperării dintre UE și partenerii săi împotriva rețelelor de introducere ilegală a migranților a redus masiv trecerile frontierelor externe ale Europei, anul trecut înregistrându-se puțin peste 239.000 de cazuri detectate. Scăderea numărului total de migranți ilegali a fost cauzată în principal de o scădere cu 59% a numărului de sosiri pe ruta central-mediteraneeană și cu 78% a numărului de cazuri detectate pe ruta Balcanilor de Vest.

''În fiecare an, ne confruntăm cu provocări unice la frontierele noastre, care necesită vigilență și adaptabilitate constante. Deși în 2024 s-a înregistrat o reducere semnificativă a trecerilor neregulamentare ale frontierei, aceasta a evidențiat, de asemenea, riscurile emergente și dinamica în schimbare. Frontex și autoritățile de frontieră din întreaga Europă trebuie să rămână pregătite și flexibile pentru a aborda în mod eficace aceste provocări în continuă evoluție. Angajamentul nostru este de a proteja frontierele Europei, respectând în același timp cele mai înalte standarde de umanitate și cooperare'', a menționat directorul executiv al Frontex, Hans Leijtens. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Gabriela Badea)