Crăciunul este sărbătorit în calendarul pe stil vechi (neîndreptat încă) pe 7 ianuarie. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial şi a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.

O îndreptare a acestui calendar a avut loc la data de 24 februarie 1582, când papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte un nou calendar. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de către ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.

La reuniunea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată cu acel prilej a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va dori, pentru a evita astfel tensiunile care ar fi putut să apară în urma unei impuneri stricte în această privinţă.

Îndreptarea calendarului din 1924 a fost totuşi adoptată de către cele mai multe Biserici Ortodoxe, au rămas însă câteva dintre acestea cu calendarul iulian neîndreptat. Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, acestea se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Paştile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după "stilul vechi".

***
Calendarul vechi nu s-a schimbat, ci s-a îndreptat, căci avea mare nevoie de îndreptare. Acest calendar a fost întocmit de filosoful păgân Iulian Sosigene din Alexandria, în anul 44 înainte de venirea Domnului, din porunca împăratului Romei, Iulius Cezar. Acest calendar a fost întocmit şi aşezat la acea vreme potrivit izomia (echinocţiul), care era la data de 24 martie şi 24 septembrie. Dar după întocmirea acestui calendar, astronomii cei vechi au observat că acest calendar rămânea în urmă, faţă de calendarul ceresc, cu o zi şi o noapte la 300 de ani, spune Părintele Cleopa Ilie (Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria).

Deci se vede clar că încă de pe vremea Sfinţilor Apostoli creştinii nu se mai ţineau de ehinocţiul calendarului iulian (cel vechi), care, după cum am văzut, rămânea în urmă. Aşa că Sfinţii Părinţi de la Niceea fac prima îndreptare a calendarului iulian - după cum şi Sfinţii Apostoli mai înainte de ei au făcut-o -, şi echinocţiul cel de la 24 martie, găsindu-l în urmă cu trei zile până la venirea lor, îl fixează la 21 martie unde era atunci, arată Părintele Arhimandrit Cleopa.

La Constantinopol, în anul 1923, s-au adunat într-un sinod reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe. "Acolo, cercetând cu frica lui Dumnezeu şi cu amănunţime chestiunea calendarului iulian şi văzând că prin îndreptarea lui nu se aduce nici o ştirbire dogmelor, canoanelor Bisericeşti şi rânduielilor Sfinţilor Părinţi, şi că prin rămânerea în urmă a calendarului, de la 21 la 8 martie, se călca rânduiala stabilită la Sfântul şi Marele Sinod ecumenic de la Niceea, au hotărât cu toţii să îndrepte calendarul iulian şi să aducă echinocţiul de la 8 martie la 21 martie, cum este acum". ("Ne vorbeşte Părintele Cleopa")

Hotărârea a fost primită de toate Bisericile Ortodoxe care au luat parte la sinod, urmând ca fiecare Biserică să facă îndreptarea calendarului când va găsi vremea potrivită. Astfel, în anul 1924, la 10 martie, a îndreptat calendarul Patriarhia ecumenică de Constantinopol şi Biserica Greciei. Apoi, pe rând, Patriarhia Alexandriei, Patriarhia Antiohiei, şi în anul 1924, în octombrie, a îndreptat calendarul şi Biserica Ortodoxă Română.

"Iar Sfintele Paşti le serbăm odată cu creştinii ce ţin stilul vechi din celelalte ţări, pentru unitatea şi pacea Bisericilor noastre surori, care încă nu au îndreptat calendarul, precum Biserica Rusă, Biserica Ierusalimului ş.a. Căci aşa s-a făcut înţelegerea de la Moscova, în anul 1948, la Sinodul Panortodox, unde au fost de faţă aproape toate Bisericile Ortodoxe, prin reprezentanţii lor". ("Ne vorbeşte Părintele Cleopa") (surse: "Ne vorbeşte Părintele Cleopa", ediţia a 2-a, vol. 3, Ed. Mănăstirea Sihăstria - https://doxologia.ro; www.crestinortodox.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)