Isaac Asimov, unul dintre cei trei mari scriitori de literatură SF din secolul XX, alături de Robert A. Heinlein şi Arthur C. Clarke, s-a născut la 2 ianuarie 1920, în Rusia. Familia sa a emigrat în SUA, pe când el avea trei ani, stabilindu-se în estul New York-ului, în Brooklyn. În 1928 a devenit cetăţean american, notează https://sf-encyclopedia.com/.

Precoce din punct de vedere intelectual, Asimov a absolvit Universitatea Columbia, în 1939, cu specializarea în chimie. A obţinut diploma de master în 1941 şi doctoratul în 1948, după o pauză provocată de război, pe care a petrecut-o în cea mai mare parte lucrând la staţia experimentală navală aeriană a SUA. În 1949 s-a alăturat Şcolii de Medicină a Universităţii din Boston, unde a devenit profesor asociat de biochimie, a părăsit postul în 1958 (a păstrat titlul, deşi nu a mai predat niciodată) şi a devenit scriitor cu normă întreagă.

În 1938 a publicat prima sa nuvelă SF "Marooned Off Vesta" în revista "Amazing Stories". Până în martie 1941, el scrisese 31 de povestiri, vânduse 17 iar 14 fuseseră publicate. În acel moment, el se considera un scriitor de duzină. Însă, cea de-a 32-a povestire a sa urma să schimbe istoria genului science-fiction pentru totdeauna. La 8 aprilie 1941, Asimov termina de scris povestea intitulată "Nightfall" - considerată una dintre cele mai bune ale genului SF -, pornind de la ideea editorului de la Astounding, John W. Campbell, notează http://www.asimovonline.com/.

Alte romane reprezentative publicate: "I, Robot" (1950; ulterior, lui Asimov i s-ar fi atribuit termenul de "robotică"), "Pebble in the Sky" (1950), "The Stars, Like Dust" (1951), "Foundation" (1951), "Foundation and Empire" (1952), "The Currents of Space" (1952), "Second Foundation" (1953), "The Caves of Steel" (1954), "The End of Eternity" (1955), "The Naked Sun" (1957), "Nine Tomorrows" (1959), "Fantastic Voyage" (1966), "Asimov's Mysteries" (1968), "The Gods Themselves" (1972), "Buy Jupiter and Other Stories" (1975), "The Bicentennial Man" (1976), "Extraterrestrial Civilizations" (1979), "In the Beginning" (1981), "Foundation Edge" (1982), "The Robots of Dawn" (1983), "Robots and Empire" (1985), "Foundation and Earth" (1986), "Fantastic Voyage II: Destination Brain" (1987), "Prelude to Foundation" (1988), "Nemesis" (1989), "Forward the Foundation" (1993), potrivit www.goodreads.com.

A scris lucrări ce au ca subiect astronomia, biologia, matematica, religia, biografia literară, între care: "The Human Body" (1963), "Asimov's Guide to the Bible" (1969), "Asimov's Guide to Shakespeare" (1970, vol. 1-2), "The Early Asimov: Book One" (1972), "Murder at the ABA" (1976), "A Choise of Catastrophes" (1981), "The Winds of Change and Other Stories" (1983), "Isaac Asimov's Guide to Earth and Space" (1988), "Asimov's Chronology of the World" (1989), "Gold: The Final Science Fiction Collection" (1995), "It's Been a Good Life" (2002). În plus, a revizuit cărţi ştiinţifice pentru revista literară destinată copiilor "The Horn Book" între anii 1958-1960 şi a scris articole reunite sub titlul "Views on Science Books" din 1961 până în 1967, notează https://www.hbook.com/.

Şi-a spus povestea vieţii sale în trei volume de memorii: "In Memory Yet Green: The Autobiography of Isaac Asimov ( 1920-1954)" (1979), "In Joy Still Felt: The Autobiography of Isaac Asimov (1954-1978)" (1980) şi "I. Asimov: A Memoir (1994)" - plus un volum de anecdote, "Asimov Laughs Again" (1992), potrivit http://www.asimovonline.com/.

A fost recompensat, de-a lungul vieţii, dar şi postum, cu numeroase şi importante premii: Premiul Skylark pentru contribuţia adusă domeniului SF în spiritul E.E. "Doc" Smith, prezentat de NESFA (1967), Premiul SFWA Marele Maestru, decernat de către Organizaţia Scriitorii de SF şi Ficţiune (1987), Premiul Forry pentru întreaga sa activitate, Societatea SF Los Angeles (1990), First Fandom Hall of Fame Award (2008, Convenţia Mondială de SF), notează www.sfadb.com.

Nominalizat de 13 ori la Premiul Hugo, a câştigat de şase ori importantul premiu: în 1966, cu seria "Foundation"; în 1973 - "The Gods Themselves"; în 1977 - "The Bicentennial Man"; în 1983 - "Foundation's Edge"; în 1992 - "Gold" şi în 1995 - "I. Asimov: A Memoir". A câştigat, de asemenea, două premii Nebula: în 1973 pentru "The Gods Themselves" şi în 1977 pentru "The Bicentennial Man".

Isaac Asimov a murit la 6 aprilie 1992, la New York. A fost inclus postum în Science Fiction Hall of Fame, în 1997. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Isaac Asimov/Facebook