Polonia preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025 pentru o perioadă de şase luni (ianuarie-iunie 2025). Acest stat a mai deţinut preşedinţia Uniunii în 2011. Evenimentul de deschidere oficială a preşedinţiei poloneze va avea loc la 3 ianuarie 2025, la Opera Naţională Poloneză din Varşovia, se arată pe site-ul preşedinţiei poloneze, https://polish-presidency.consilium.europa.eu/.

Polonia preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene într-un moment de incertitudine şi îngrijorare, când Europa se confruntă cu consecinţele agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei şi cu nevoia de a-şi consolida propria capacitate de apărare. Asistăm la tensiuni geopolitice tot mai mari, erodarea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi atacuri hibride care vizează democraţia şi securitatea europeană, mai informează site-ul preşedinţiei poloneze.

În centrul priorităţilor preşedinţiei poloneze se află securitatea Europei, pe 7 dimensiuni: apărare şi securitate, protecţia cetăţenilor şi frontiere, rezilienţa la interferenţele străine şi la dezinformare, asigurarea securităţii şi a libertăţii afacerilor, tranziţia energetică, agricultură competitivă şi rezilientă, securitatea sănătăţii.

Logo-ul preşedinţiei poloneze prezintă steagul Poloniei în centrul Uniunii Europene, dorind să se arate că polonezii sunt preponderent pro-europeni şi că Polonia este unul dintre liderii integrării europene. Logo-ul a fost proiectat de Jerzy Janiszewski, creatorul simbolului Solidarităţii în 1980 şi logo-ul preşedinţiei poloneze în 2011, informează site-ul preşedinţiei poloneze, https://polish-presidency.consilium.europa.eu/.

La 13 decembrie, 2024, ministrul de externe al Poloniei, a precizat că activitatea preşedinţiei la nivelul Ministerului Afacerilor Externe se va concentra pe trei domenii: maximizarea sprijinului pentru Ucraina, menţinerea politicilor actuale faţă de Rusia şi Belarus şi consolidarea securităţii şi rezilienţei UE şi a partenerilor săi. Ministrul polonez a mai afirmat că viitoarea preşedinţie se va desfăşura într-un cadru internaţional extrem de complicat, cuprinzând, printre altele, războiul în curs din Ucraina, tensiuni geopolitice tot mai mari, inclusiv în Orientul Mijlociu, ameninţări hibride tot mai mari şi dezinformare, conform https://www.gov.pl/.

Trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru
Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Polonia face parte din trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru (1 ianuarie 2025-30 iunie 2026), conform https://www.consilium.europa.eu/ şi https://eur-lex.europa.eu/.

Programul pe 18 luni al trio-ului a fost aprobat de Consiliul Afaceri Generale în 17 decembrie 2024, scrie https://www.consilium.europa.eu/. Astfel, în baza Agendei strategice 2024-2029, trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru - se angajează să coordoneze lucrările Consiliului la începutul acestui nou ciclu instituţional, în contextul presiunii geopolitice asupra Uniunii Europene şi a situaţiei dramatice din Orientul Mijlociu, care au un impact asupra tuturor politicilor UE. De asemenea, trio-ul va lansa lucrările privind cadrul financiar multianual de după 2027, care va trebui să reflecte priorităţile Agendei strategice 2024-2029, notează https://data.consilium.europa.eu/.

Programul trio-ului se bazează pe trei piloni: o Europă puternică şi sigură; o Europă prosperă şi competitivă; o Europă liberă şi democratică.

Cu privire la pilonul "o Europă puternică şi sigură", trio-ul este ferm convins că Uniunea trebuie să se adapteze la noul context geopolitic multipolar şi să îşi afirme rolul de actor mondial, apărând în acelaşi timp un sistem multilateral bazat pe norme, pe baza Cartei ONU, promovând în mod activ respectarea deplină a dreptului internaţional, inclusiv respectarea suveranităţii, a integrităţii teritoriale şi a drepturilor omului pentru toţi. Trio-ul va analiza totodată sporirea investiţiilor în domeniul apărării şi va contribui la punerea în aplicare a sarcinilor trasate de Busola strategică a UE pentru 2025.

În ceea ce priveşte "o Europă prosperă şi competitivă", trio-ul va lucra la consolidarea competitivităţii şi a productivităţii pe termen lung a Uniunii, precum şi a creşterii durabile şi incluzive, pentru a întări suveranitatea Uniunii în sectoarele strategice, pentru a promova o economie deschisă, pentru a crea locuri de muncă de calitate, pentru a valorifica întregul potenţial al regiunilor europene şi pentru a contribui la dezvoltarea unei politici industriale pentru Uniune care să fie pregătită pentru viitor. De asemenea, trio-ul va depune eforturi pentru punerea în aplicare eficientă a noului cadru de guvernanţă economică, pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice ale statelor membre şi pentru a promova creşterea economică.

În privinţa pilonului "o Europă liberă şi democratică", programul prevede acordarea unei importanţe deosebite promovării şi protejării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene: respectarea demnităţii umane, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Se va acorda, de asemenea, o atenţie sporită pentru o mass-media liberă şi pluralistă şi pentru a proteja libertatea în mediul online, inclusiv prin combaterea dezinformării, protejarea societăţii civile, combaterea ingerinţelor străine, asigurarea unei mai mari transparenţe şi combaterea destabilizării inclusiv prin dezinformare şi discursuri instigatoare la ură, consolidarea discursului democratic şi asigurarea faptului că principalele platforme tehnologice îşi asumă responsabilitatea de a apăra dialogul democratic şi de a-i proteja pe minori de conţinutul dăunător online, se mai arată pe https://data.consilium.europa.eu/.


***
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului https://data.consilium.europa.eu/.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informală şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: polish-presidency.consilium.europa.eu