DOCUMENTAR: Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, împlineşte 70 de ani (1 ianuarie)
Academicianul Ioan-Aurel Pop, istoric, doctor în istorie, profesor la Departamentul de istorie medievală, premodernă şi istoria artei a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, membru titular (din 2010; corespondent din 2001) şi preşedinte al Academiei Române (ales la 5 apr. 2018; reales la 5 apr. 2022), s-a născut la 1 ianuarie 1955, în localitatea Sântioana, judeţul Cluj, potrivit https://acad.ro/.
Absolvent al Liceului "Andrei Şaguna" din Braşov (1970-1974), a urmat, apoi, cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (1974-1979, şef de promoţie). A susţinut, în 1989, teza de doctorat (coord. acad. Ştefan Pascu) intitulată "Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI" (publicată în 1991 de Editura Dacia, cu titlul "Instituţii medievale româneşti: Adunările cneziale şi nobiliare (boiereşti) din Transilvania în secolele XIV-XVI"). A efectuat stagii de specializare şi documentare în Franţa, Italia, Austria, Ungaria, Germania (1990-2002), se arată pe site-ul Academiei Române, https://acad.ro/ şi pe cel al Centrului de Studii Transilvane al Filialei Cluj a Academiei Române, https://centruldestudiitransilvane.ro/.
Profesor de istorie la Liceul Industrial nr. 6 din Cluj-Napoca (1979-1984), asistent (1984-1990), lector (1990-1992), conferenţiar (1992-1996) şi profesor (din 1996) la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, cercetător ştiinţific I şi director la Centrul de Studii Transilvane (1993-2018), visiting professor la Universitatea din Pittsburgh, SUA (1991-1992), la INALCO, Paris (1998), la Universitatea din Trento (2001), la Universitatea Ca' Foscari din Veneţia (2003-2007), directorul Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) şi al Institutului Cultural Român din Veneţia (2003-2007), rector al Universităţii "Babeş-Bolyai" (2012-2020), conform https://centruldestudiitransilvane.ro/.
A fost director şi membru în diverse proiecte colective de cercetare ştiinţifică naţionale şi internaţionale (granturi şi burse de cercetare acordate de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Academia Română, finanţate de Uniunea Europeană sau de statul român). Coordonator şi organizator al mai multor conferinţe internaţionale şi proiecte editoriale, implicând zeci de cercetători din ţară şi din străinătate.
Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, susţine o alocuţiune in cadrul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi a 158 de ani de la înfiinţarea Academiei Române.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Specialist în istoria Transilvaniei medievale (structura etnoconfesională a Regatului Ungariei şi Voievodatului Transilvaniei până la 1600, raporturile româno-ungare în secolele IX-XVI, geneza şi afirmarea naţiunilor medievale, istoria culturii medievale şi moderne româneşti, paleografie latină, editor de izvoare istorice medievale referitoare la Transilvania, cu deosebire la Ţara Haţegului şi Maramureş), acad. Ioan-Aurel Pop este autor, coautor şi coordonator a peste 70 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare şi a peste 500 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefeţe şi postfeţe în cărţi, volume colective, reviste de specialitate şi publicaţii de cultură, potrivit https://centruldestudiitransilvane.ro/.
Dintre cărţile de autor amintim: "Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV: Geneza statului medieval în Transilvania" (1996; ediţia a II-a 2003); "Istoria Transilvaniei medievale: De la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul" (1997); "Geneza medievală a naţiunilor moderne (secolele XIII-XVI)" (1998); "Naţiunea română medievală: Solidarităţi etnice româneşti în secolele XIII-XVI" (1998); "Românii şi România: O scurtă istorie" (1998; reeditată 2018; tradusă în engleză, italiană, germană şi spaniolă); "Istoria, adevărul şi miturile" (2002, reeditată 2014, 2018); "Contribuţii la istoria culturii româneşti. (Cronicile braşovene din secolele XVII-XVIII)" (2003); "Istoria românilor" (2010); "Din mâinile valahilor schismatici...: românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale (secolele XIII-XIV)" (2011, reeditată 2017); "Biserică, societate şi cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare şi excludere" (2012); "Fotografii vechi din spaţiul românesc păstrate în colecţia de albume a sultanului Abdul Hamid al II-lea: (1876-1909)" (2017); "Istoria ilustrată a românilor pentru tineri" (2018); "L'identita romena" (2019, Editura Rediviva, Milano); "De la romani la români: o pledoarie pentru latinitate" (2019); "Scurtă istorie a românilor" (2019, tradusă în limba engleză); "Românii. Eseuri dinspre Unire" (2019); "Veghea asupra limbii române" (2020).
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Este coautor şi coordonator al mai multor sinteze, între care: "A History of Romania" (1995; ediţia a II-a 1996, ediţia a III-a 1997, Centrul de Studii Transilvane, sub egida Editurii Columbia University Press, New York); "Istoria României. Transilvania" (vol. I, 1997, Editura "George Bariţiu"); "O istorie a românilor" (1998, Editura Fundaţiei Culturale Române şi Centrul de Studii Transilvane, tradusă în mai multe limbi străine); "A History of Modern Romania" (1999, Editura Historia); "Istoria Transilvaniei" (2003-2008, 3 vol., Institutul Cultural Român şi Centrul de Studii Transilvane; tradusă în engleză); "Patrimoniul cultural al României. Transilvania" (2004, lucrare în limbile română, engleză, franceză, germană şi italiană, Institutul Cultural Roman - Centrul de Studii Transilvane); "Istoria României: Compendiu" (2004, ediţia a II-a 2007, Institutul Cultural Roman - Centrul de Studii Transilvane; tradusă în engleză); "Istoria ilustrată a României şi a Republicii Moldova" (2017, ediţia a III-a, adăugită, în 6 volume, Editura Litera); "Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova" (2018, Editura Litera; tradusă în limba engleză), conform https://acad.ro/.
Acad. Ioan Aurel-Pop este membru în societăţi şi organizaţii profesionale, naţionale şi internaţionale, precum: Comisia de istorie a relaţiilor internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Ştiinţe Istorice, Milano (din 1990); membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte, Paris (1999); Institutul pentru Întâlniri Internaţionale din Gorizia (din 2005); Comitetul ştiinţific al Institutului pentru cercetări de istorie socială şi religioasă din Vicenza, Italia (din 2006); Academia Europeană de Ştiinţe şi Artă, Salzburg (din 2013); Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); International and Adult Continuing Education - IACE, Hall of Fame (din 2013); membru titular cu drept de vot în Comitetul de monitorizare a Programului Operaţional Regional - POR (2014-2020); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015); membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2015); Uniunea Scriitorilor din România (2017); Consiliul Consultativ al Ministerului Educaţiei Naţionale (2018); copreşedinte al Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro (din 2018).
Custodele Coroanei Regale, Margareta, a conferit Ordinul Coroana României în Grad De Comandor, preşedintelui Academiei Române, academician Ioan-Aurel Pop, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Elisabeta.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Este editor general al seriei "Mélanges d'histoire générale", membru în colegiile (comitetele) ştiinţifice ale periodicelor "Transylvanian Review" (director din 1994), "Revue Roumaine d'Histoire" (redactor-şef), "Magazin istoric", Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Analele Universităţii "Ovidius" din Constanţa - Seria Istorie, "Academica", "Revista de Istorie a Moldovei", "Annuario dell'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia", "Ephemeris Dacoromana", "Radovi Zavoda za hrvatsku povijest", "Revista Arhivelor", "Anuarul Arhivelor Mureşene", "Studia Universitatis Petru Maior Series Historia", "Brukenthal: Acta Musei", "Akademos", "Banatica", "Acta Musei Napocensis: Historica", "Transilvania", "Mediaevalia Transilvanica", "Eurolimes", "Xenopoliana", "Crisia", "Acta Terrae Septemcastrensis", "Oraşul" etc., indică https://centruldestudiitransilvane.ro/.
Preşedinţia României i-a acordat, în 2010, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler şi, în 2015, Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler. Totodată, a primit Ordinul de Onoare din partea Preşedinţiei Republicii Moldova (2010), Ordinul "Palmes Academiques" în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016), Ordinul "Steaua Italiei", în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).
Deţine titlul de Comandor al Ordinului Militar de România (2014).
Ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa (DHC), academicianului prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop (in img.), preşedintele Academiei Române, rectorul Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, de către Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
I-au fost decernate numeroase premii, diplome, distincţii: Premiul "George Bariţiu" al Academiei Române (1991), Premiul de excelenţă al Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni (2011), Premiul Media de Excelenţă acordat de ziarul "Gazeta de Cluj" (2011), Medalia "Crucea Transilvană", din partea Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului (2014), Diploma "Meritul Academic", din partea Academiei Române (2015), Medalia "Crucea Nordului pentru mireni", din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Medalia "Crucea Şaguniană pentru laici", din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Premiul "Nicolae Iorga", din partea Fundaţiei Culturale Magazin Istoric (2017), Marele Premiu "George Apostu" (2017), Premiul Media de Excelenţă acordat de ziarul "Făclia" (2017), Marele Premiu al Festivalului de Literatură şi Colocviile de Istorie "George Pop de Băseşti" (2017), Premiul "Centenarul Marii Uniri", din partea Muzeului Naţional al Literaturii Române (2018).
Rectorul Universităţii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, academicianul Ioan-Aurel Pop, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii 'Petru Maior' (UPM) din Târgu Mureş, în semn de recunoaştere a activităţii de exceptie din domeniul istoriografiei contemporane.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Deţine titlul de Doctor Honoris Causa acordat de numeroase universităţi din ţară şi Republica Moldova: 2010 - Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia; 2011 - Universitatea din Timişoara şi Universitatea din Oradea; 2012 - Universitatea din Cahul; 2013 - Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi; 2014 - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu; 2015 - Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău; 2018 - Universitatea din Craiova; 2021 - Universitatea "Valahia" din Târgovişte.
Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional 'Steaua României' in grad de Cavaler academicianului Ioan-Aurel Pop, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Naţionale a României.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Este cetăţean de Onoare al municipiilor Gherla (2017), Cluj-Napoca (2018), Bucureşti (2018) şi Hunedoara (2021).
La 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 membru titular în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie. Trei ani mai târziu, la 29 mai 2013, a rostit Discursul de recepţie "Semnificaţia istorică a unor nume: român şi România". A fost ales preşedinte al Academiei Române la data de 5 aprilie 2018 şi reales la 5 aprilie 2022, indică https://acad.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea