Monseniorul Vladimir Ghika (1873-1954), preot romano-catolic şi principe român, martir al credinţei, s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873, la Constantinopol, într-o familie care a dat mai mulţi domnitori în Ţara Românească şi în Moldova, conform biografiei de pe site-ul Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, https://arcb.ro.

Fiu al principelui Ioan Ghika şi al Alexandrinei Moret de Blaramberg, Vladimir Ghika a avut parte de o aleasă educaţie "prin lucruri şi cărţi" - aşa cum chiar el mărturisea într-o scrisoare, se menţiona într-un comunicat al Bibliotecii Academiei Române din 2023.

După ce a studiat literatură şi drept, medicină şi istorie, a ajuns la Roma, unde a studiat filosofie şi teologie cu dominicanii Sfântului Toma. În 1902 a intrat oficial în Biserica Catolică.

''În tinereţe îl însoţeşte în misiunile diplomatice pe fratele său Dimitrie dar este mereu gata să pună în practică idealuri caritative fără precedent în România. Le-a adus la Bucureşti pe surorile Sfântului Vicenţiu de Paul şi cu ele a pus bazele primului dispensar gratuit pentru săraci. A creat un serviciu de ambulanţe pentru victimele răscoalei din 1907 şi a îngrijit soldaţii bolnavi în timpul războiului din Balcani, ca şi în Primul Război Mondial''. (https://arcb.ro.)

A fost hirotonit preot la Paris, în 1923. A fost numit protonotar apostolic şi membru al comisiilor de pregătire a Congreselor Euharistice. ''În această calitate a putut duce pe toate meridianele Pământului mărturia credinţei şi a iubirii sale. Începând cu 1939 îl regăsim în România unde rămâne chiar şi după 1947, când ştia că se apropie vremuri de suferinţă pentru compatrioţii săi. Pentru că a susţinut comuniunea cu Roma a Bisericii Catolice în România a fost arestat în 1952 şi condamnat un an mai târziu '' (https://arcb.ro.). Monseniorul Vladimir Ghika a murit în temniţa comunistă de la Jilava, la 16 mai 1954.

"Şi-a valorificat talentele şi talanţii precum un cărturar, lăsând în urmă nu doar o importantă activitate pastorală, aşezată sub semnul carităţii, dusă până la martiriu, ci şi o operă artistică deosebită", se arăta într-un comunicat al Bibliotecii Academiei Române din 2023.

Monseniorul Vladimir Ghika a fost declarat martir de papa Francisc la 27 martie 2013.

Procesul informativ în vederea beatificării şi canonizării a început în 2002. Dosarul complet a fost înaintat la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor pe 2 februarie 2012. Pe baza acestuia, după ce a avut părerea unanimă a teologilor şi a cardinalilor, papa Francisc a recunoscut martiriul lui Vladimir Ghika pe 27 martie 2013, făcând posibilă beatificarea pe 31 august 2013, se mai menţionează pe site-ul amintit.

La 31 august 2013, monseniorul Vladimir Ghika a fost beatificat, fiind declarat Fericit, la Bucureşti, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne prezidate de trimisul Papei Francisc, cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. Odată declarat Fericit, monseniorul Vladimir Ghika este înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice şi introdus în calendarul Bisericii locale, al arhidiecezei, şi sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său.

Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat Fericit de către Biserica Catolică, după Szilard Ignac Bogdanffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi Janos Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.

În Bucureşti, lângă Biserica Franceză (Sacre Coeur - Preasfânta Inimă a lui Isus) se afla Piaţa "Fer. Vladimir Ghika".

La 28 noiembrie 2019 a avut loc vernisajul expoziţiei "Rezistenţii. Amintire şi recunoştinţă", organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la prăbuşirea regimului totalitar comunist. Proiectul, realizat în parteneriat cu Forum Apulum din Alba Iulia şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a adus în atenţia publicului o galerie de 30 de portrete ale unor foşti disidenţi şi opozanţi ai regimului comunist, între care şi Vladimir Ghika, alături de Elisabeta Rizea, Nicolae Steinhardt, Ana Blandiana, Doina Cornea, Iuliu Maniu, Arlette Coposu, Monica Lovinescu, Corneliu Coposu ş.a.

Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti şi Biblioteca Academiei Române au inaugurat, la 10 octombrie 2023, simpozionul şi expoziţia "Vladimir Ghika, desenator, constructor de carte". Expoziţia a prezentat o selecţie din cărţile bibliofile şi gravurile lui Vladimir Ghika, desene, ilustraţii, şi alte obiecte personale păstrate în Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti (ARCB), ce provin din donaţiile unor colecţionari. Oficialii prezenţi au elogiat atât latura religioasă, cât şi artistică a Fericitului Vladimir Ghika, care a lăsat posterităţii o colecţie impresionantă de desene, majoritatea cu tematică religioasă.

În 2023, cu ocazia Anului Jubiliar al Fericitului Vladimir Ghika, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, în parteneriat cu Romfilatelia, au lansat un produs filatelic special.

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu data de 27 decembrie 2023, o monedă din argint cu tema 150 de ani de la naşterea lui Vladimir Ghika. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.crestinortodox.ro