Decizia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de a ridica controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, adoptarea primului set de concluzii din cele două privind consolidarea eforturilor comune de combatere a terorismului, aprobarea orientărilor strategice pentru planificarea legislativă şi operaţională în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, aprobarea unui set de concluzii privind o politică agricolă comună post-2027 orientată spre fermieri, numirea a doi noi procurori europeni în cadrul Parchetului European, declararea oraşelor Torino (Italia) şi Benidorm (Spania) câştigătoarele ediţiei 2025 a competiţiei Capitala Europeană şi Green Pioneer of Smart Tourism, conferinţa organizată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) privind materialele şi echipamentele de construcţii contrafăcute se numără printre evenimentele perioadei menţionate.


Consiliul Uniunii Europene
Miniştrii afacerilor interne din statele membre ale UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis la 12 decembrie 2024, să elimine controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între aceste două ţări începând cu 1 ianuarie 2025, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

"Primirea în cele din urmă a Bulgariei şi României ca membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen este un moment istoric. Eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu aceste state membre şi între ele a reprezentat o prioritate absolută pentru preşedinţia ungară, iar astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas înainte va aduce beneficii nu numai cetăţenilor bulgari şi români, ci şi Uniunii Europene în ansamblu." a declarat cu acest prilej Sándor Pintér, ministrul ungar al afacerilor interne.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au salutat decizia, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.

De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi România au aplicat părţi ale cadrului juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele legate de controalele la frontierele externe, cooperarea poliţienească şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a adoptat o decizie de aplicare a celorlalte părţi ale acquis-ului Schengen, începând cu 31 martie 2024, şi de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne.

Spaţiul Schengen este cel mai mare spaţiu de circulaţie liberă din lume. În 1985, au fost eliminate pentru prima dată controalele la frontieră între Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg. Spaţiul Schengen cuprinde acum 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de oameni. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.

Consiliul UE a aprobat, la 12 decembrie, primul dintre cele două seturi de concluzii privind consolidarea eforturilor comune de combatere a terorismului. Concluziile stabilesc obiective strategice şi evidenţiază domeniile cheie în care sunt necesare eforturi sporite pentru a creşte eficienţa operaţională. Scopul concluziilor este de a modela politicile şi măsurile UE de combatere a terorismului pentru următorii cinci ani. Pentru a consolida şi mai mult măsurile de combatere a terorismului, Consiliul va aproba, la 16 decembrie 2024, concluzii privind consolidarea legăturilor extern-interne în lupta împotriva terorismului şi a extremismului violent.

În concluziile Consiliului, statele membre notează că tulburările globale au crescut nivelul ameninţării teroriste în unele state membre. Aceste conflicte externe au contribuit la intensificarea radicalizării şi a polarizării sociale în întreaga Uniune, ceea ce poate duce, la rândul său, la terorism şi la extremism violent. Consiliul solicită statelor membre să-şi îmbunătăţească capacităţile de pregătire şi de răspuns pentru a preveni atacurile teroriste şi extremiste violente. Concluziile evidenţiază trei domenii cheie de intervenţie pentru consolidarea eforturilor de combatere a terorismului: schimbul de informaţii; detectarea şi prevenirea infiltrării persoanelor care reprezintă o ameninţare teroristă; şi combaterea terorismului şi a extremismului violent online, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Pentru a detecta şi a preveni infiltrarea persoanelor care reprezintă o ameninţare pentru securitate, Consiliul invită statele membre să continue să introducă alerte bazate pe deciziile de returnare în Sistemul de informaţii Schengen şi solicită Comisiei şi statelor membre să pună în aplicare returnarea efectivă a persoanelor care prezintă o ameninţare de securitate. Pe măsură ce sfera digitală a devenit din ce în ce mai mult un teren propice pentru radicalizare, Consiliul invită Comisia să ia măsuri suplimentare pentru a aborda provocările generate de platformele online neconforme, prin aplicarea strictă a Legii privind serviciile digitale.

În conformitate cu mandatul său, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului are sarcina de a urmări punerea în aplicare a acestor concluzii ale Consiliului. Orientările politice ale Comisiei Europene prevăd dezvoltarea unei noi agende a UE pentru prevenirea şi combaterea terorismului şi a extremismului violent, care se aşteaptă să fie finalizată până la sfârşitul anului 2025. Coordonatorul UE de combatere a terorismului, înfiinţat în 2004 în urma atacurilor teroriste de la Madrid, joacă un rol cheie în coordonarea activităţii de combatere a terorismului în cadrul UE şi în consolidarea relaţiilor UE de combatere a terorismului cu ţările terţe.

Consiliul a numit, la 12 decembrie, doi noi procurori europeni în cadrul Parchetului European: Grażyna Stronikowska pentru Polonia şi Martin Bresman pentru Suedia. Procurorii europeni supraveghează investigaţiile şi urmăririle penale şi, împreună cu procurorul şef european, formează Colegiul EPPO. Aceştia sunt numiţi pentru un mandat de şase ani, care nu se poate reînnoi. Consiliul poate decide prelungirea mandatului acestora cu maximum trei ani la sfârşitul acestei perioade. Parchetul European este un organism independent al UE responsabil cu investigarea, urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupţie, fraudă transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro). EPPO, care şi-a început activitatea la sfârşitul anului 2020, desfăşoară acte de urmărire penală şi exercită funcţiile de procuror în instanţele competente ale statelor membre. În 2019, Consiliul şi Parlamentul European au numit-o pe Laura Codruţa Kövesi pentru a fi primul procuror-şef european. În prezent, 24 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania şi Suedia).

Consiliul Uniunii Europene ghidează direcţia politicii UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei. În acest scop, Consiliul a aprobat, la 12 decembrie, orientările strategice pentru planificarea legislativă şi operaţională în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Orientările strategice subliniază importanţa liberei circulaţii a persoanelor şi reamintesc că un spaţiu Schengen funcţional, în care controalele la frontierele interne rămân o măsură temporară de ultimă instanţă, stă la baza libertăţii şi securităţii cetăţenilor UE. Orientările reamintesc totodată necesitatea controalelor la frontierele externe şi a cooperării statelor membre în materie de securitate şi migraţie. În ceea ce priveşte migraţia, textul subliniază că statele membre decid cine intră în Europa, nu persoanele care introduc ilegal migranţi sau actorii externi ostili.

În domeniul justiţiei, documentul subliniază că un obiectiv-cheie al spaţiului de libertate, securitate şi justiţie este cooperarea judiciară, având drept piatră de temelie recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor judiciare între statele membre.

Alte puncte-cheie ale orientărilor strategice includ: utilizarea strategică a politicii UE în domeniul vizelor şi prevenirea utilizării abuzive a regimului de vize al UE; dezvoltarea unor parteneriate ambiţioase, durabile şi cuprinzătoare cu ţările de origine şi de tranzit, inclusiv în domeniul frontierelor şi al securităţii şi analizarea unor noi modalităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale; creşterea rezilienţei societăţilor noastre împotriva criminalităţii organizate şi, pentru a combate în mod eficace criminalitatea gravă şi organizată, privarea grupurilor infracţionale de resursele lor; o invitaţie adresată Comisiei de a elabora o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a recomandărilor Grupului la nivel înalt privind accesul la date pentru o asigurare eficace a respectării legii; implicarea într-un proces de reflecţie cu privire la toate aspectele dreptului penal şi civil al UE, pentru a asigura coerenţa şi a se axa pe punerea în aplicare a acquis-ului existent.

La 9 decembrie 2024, Consiliul a aprobat, în unanimitate, un set de concluzii privind o politică agricolă comună post-2027 orientată spre fermieri, către o agricultură viitoare a UE competitivă, rezistentă la crize, durabilă, favorabilă fermierilor şi bazată pe cunoaştere. Concluziile aprobate de cei 27 de miniştri ai agriculturii din UE atrag atenţia asupra importanţei PAC în atingerea acestor obiective şi subliniază obiectivele-cheie de asigurare a securităţii alimentare, garantând în acelaşi timp un nivel de trai echitabil pentru comunitatea agricolă şi preţuri rezonabile pentru consumatori, notează https://www.consilium.europa.eu/.

"Concluziile reflectă aşteptările Consiliului cu privire la viitoarea politică agricolă comună, vizând un sector competitiv şi orientat spre fermieri - una dintre priorităţile generale ale preşedinţiei ungare. Concluziile solicită resurse specifice şi adecvate pentru ca PAC să răspundă în mod eficient obiectivelor sale multiple şi îndeamnă la menţinerea unei PAC separate şi independente, care să conţină doi piloni. Plăţile directe ar trebui să sprijine în continuare stabilitatea veniturilor fermierilor. Concluziile subliniază, de asemenea, angajamentul nostru de a oferi soluţii concrete şi stimulente pentru a sprijini fermierii în tranziţia verde." a declarat István Nagy, ministrul ungar al agriculturii.

Cei 27 de miniştri ai agriculturii din UE au subliniat importanţa strategică a PAC şi rolul acesteia în asigurarea securităţii şi a siguranţei alimentare. Miniştrii au subliniat faptul că PAC ar trebui, prin plăţile directe către fermieri şi prin alte forme de sprijin, să contribuie la asigurarea unui venit stabil pentru fermieri şi să le ofere acestora stimulente pentru a contribui la tranziţia verde. Consiliul a convenit, de asemenea, că dezvoltarea rurală ar trebui să aibă în continuare un rol puternic în arhitectura PAC, sprijinind viabilitatea zonelor rurale. Consiliul a recunoscut că este important să se îmbunătăţească funcţionarea lanţului de aprovizionare cu alimente, distribuţia valorii adăugate şi să se asigure o mai mare transparenţă şi o remunerare echitabilă pentru fermieri. Miniştrii au convenit că ar trebui consolidat sprijinul pentru tinerii fermieri şi pentru noii fermieri, spre a contribui la asigurarea faptului că sectorul rămâne atractiv pentru generaţiile viitoare. În plus, fermele mici şi participarea femeilor în acest sector au fost evidenţiate ca elemente importante pentru viabilitatea zonelor rurale.

Miniştrii au solicitat o procedură simplificată şi accelerată pentru aprobarea şi modificarea planurilor strategice naţionale PAC şi simplificarea obligaţiilor de raportare pentru fermieri. Consiliul a subliniat că sistemul de monitorizare şi evaluare ar trebui să fie mai eficient, mai transparent şi mai simplificat, iar sistemul de control şi de sancţiuni nu trebuie să sporească numărul controalelor la faţa locului.

Miniştrii agriculturii din UE au recunoscut că fermierii joacă un rol esenţial în tranziţia verde, iar PAC ar trebui să continue să ajute sectorul în tranziţia sa către practici mai durabile. Consiliul consideră că fermierii ar trebui să beneficieze de stimulente adecvate în acest scop. Consiliul a recunoscut că competitivitatea agriculturii a fost afectată de un număr tot mai mare de fenomene meteorologice extraordinare, precum şi de focarele de boli ale animalelor şi de răspândirea organismelor dăunătoare plantelor. Cercetarea şi inovarea joacă un rol esenţial în atingerea obiectivelor în materie de climă şi mediu şi în asigurarea faptului că cetăţenii UE au la dispoziţie alimente durabile, sănătoase şi la preţuri accesibile. În acest context, Consiliul a subliniat importanţa unei abordări bazate pe cunoaştere a agriculturii. Concluziile evidenţiază, de asemenea, importanţa economiei circulare şi a bioeconomiei în sprijinirea tranziţiei verzi în sectorul agricol şi cel forestier.

Comisia Europeană
Oraşul italian Torino şi oraşul spaniol Benidorm au fost selectate drept câştigătoare ale ediţiei 2025 a competiţiei Capitală Europeană şi Green Pioneer of Smart Tourism. Cele două oraşe s-au impus pe lista scurtă de şapte destinaţii din şase ţări. Torino a impresionat juriul european prin transformarea sa dintr-un hub industrial într-o destinaţie culturală vibrantă, în timp ce Benidorm s-a remarcat prin strategia sa turistică, care integrează conservarea mediului cu stabilitatea economică şi un ridicat nivel de trai, potrivit https://urban-mobility-observatory.transport.ec.europa.eu/.

Torino combină angajamentul faţă de adaptarea la climă cu o strategie de "accesibilitate pentru toţi", inovaţia digitală şi revitalizarea moştenirii sale culturale, de care beneficiază atât rezidenţii, cât şi vizitatorii. Abordarea durabilă a turismului în Benidorm se bazează pe managementul apei şi energiei, diversificarea segmentului turistic dincolo de modelul tradiţional de soare şi mare, încorporarea spaţiilor verzi şi utilizarea soluţiilor digitale pentru a oferi informaţii şi a gestiona vizitatorii în oraş.

Câştigătorii vor primi sprijin promoţional şi se vor alătura reţelei în creştere privind destinaţiile turistice inteligente şi durabile din Europa. Această reţea facilitează schimbul de cunoştinţe şi experienţe printr-o serie de ateliere şi un ghid de bune practici. Competiţia "Capitala europeană a turismului inteligent" îşi propune să promoveze turismul inteligent în cadrul UE, recompensând oraşele pentru realizările şi planurile lor legate de abordări turistice inovatoare, durabile şi incluzive.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) au organizat împreună, în perioada 11-12 decembrie 2024, o conferinţă intitulată "Construirea pe minciuni: lupta împotriva materialelor şi echipamentelor de construcţii contrafăcute". Desfăşurat la sediul EUIPO din Alicante, Spania, evenimentul a reunit aproximativ 50 de participanţi din partea autorităţilor vamale, de supraveghere a pieţei, poliţiei, organizaţiilor internaţionale şi părţilor interesate din industrie din statele membre ale UE şi nu numai, notează https://anti-fraud.ec.europa.eu/.

Conferinţa a oferit participanţilor o platformă pentru a face schimb de informaţii, a împărtăşi cele mai bune practici şi a discuta provocările, precum şi tendinţele actuale şi emergente în materie de fraudă a proprietăţii intelectuale (PI) în sectorul construcţiilor. Participanţii au explorat noi abordări privind comerţul cu materiale şi echipamente de construcţie contrafăcute, care prezintă riscuri semnificative pentru siguranţă şi economie. Un accent special a fost pus, de asemenea, pe frauda în comerţul electronic şi pe modalităţile de investigare şi combatere mai eficientă a acestei ameninţări în creştere.

"Aceste bunuri ilicite nu îndeplinesc adesea standardele necesare de calitate şi siguranţă. Pe lângă faptul că pune în pericol vieţi, utilizarea materialelor contrafăcute subminează afacerile legitime şi duce la o pierdere de venituri, care afectează negativ finanţarea pentru inovare, crearea de locuri de muncă şi creşterea economică. Cooperarea eficientă, partajarea informaţiilor şi conştientizarea sunt esenţiale pentru a atenua aceste riscuri şi pentru a proteja atât sectorul construcţiilor, cât şi consumatorii pe care îi deservesc", a declarat Ville Itälä, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

În ciuda legislaţiei şi reglementărilor stricte menite să asigure siguranţa şi conformitatea acestor produse, falsificatorii acordă prioritate profitului în detrimentul respectării acestor standarde. Ei produc bunuri sub standard, cât mai ieftin posibil, deseori fără a ţine cont de cerinţele de siguranţă şi de mediu şi cu efecte potenţial dăunătoare. Lupta împotriva încălcării proprietăţii intelectuale în sectorul construcţiilor este deosebit de dificilă din cauza complexităţii lanţurilor de aprovizionare şi a metodelor sofisticate pe care le folosesc falsificatorii pentru a deghiza produsele false. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)