La 2 februarie 2017, Adunarea Generală a ONU a adoptat fără vot Rezoluţia 71/275 - introdusă de Turkmenistan, recunoscut de ONU ca stat permanent neutru din 12 decembrie 1995 - care a remarcat legătura dintre menţinerea păcii şi Agenda 2030 pentru Dezvoltare durabilă şi a declarat 12 decembrie ca Zi internaţională a neutralităţii. Rezoluţia propune, de asemenea, ca Secretarul General al ONU să continue să coopereze strâns cu statele neutre, în vederea implementării principiilor diplomaţiei preventive şi utilizării acestora în activităţile de mediere.

Neutralitatea - definită ca statutul juridic care decurge din abţinerea unui stat de la orice participare la un război între alte state, menţinerea unei atitudini de imparţialitate faţă de beligeranţi şi recunoaşterea de către beligeranţi a acestei abţineri şi imparţialităţi - este extrem de importantă pentru ca Organizaţia Naţiunilor Unite să câştige şi să menţină încrederea şi cooperarea tuturor pentru a funcţiona independent şi eficient, mai ales în situaţii încărcate din punct de vedere politic, explică https://www.un.org/.

Întrucât Articolul 2 al Cartei ONU obligă statele membre să-şi soluţioneze disputele internaţionale prin mijloace paşnice şi să se abţină de la ameninţarea sau utilizarea forţei în relaţiile lor, Adunarea Generală a reafirmat aceste obligaţii în rezoluţia 71/275. Rezoluţia a subliniat, de asemenea, că politicile naţionale de neutralitate ale unor state pot contribui la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale şi pot juca un rol important în dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase între ţările lumii.

Odată cu decizia Adunării Generale de a declara 12 Decembrie Ziua internaţională a neutralităţii, organismul a lansat şi un apel pentru marcarea zilei prin organizarea de evenimente menite să sporească gradul de conştientizare a publicului cu privire la valoarea neutralităţii în relaţiile internaţionale.

Organizaţia Naţiunilor Unite s-a angajat să treacă de la o cultură a "reacţiei" la una a "prevenţiei". Termenul "diplomaţie preventivă" se referă la acţiunile diplomatice întreprinse pentru a preveni escaladarea disputelor în conflicte şi pentru a limita răspândirea conflictelor atunci când apar. Deşi se desfăşoară sub diferite forme şi foruri, atât publice, cât şi private, cea mai comună expresie a diplomaţiei preventive se regăseşte în activitatea emisarilor trimişi în zonele de criză pentru a încuraja dialogul, compromisul şi rezolvarea paşnică a tensiunilor.

De la înfiinţarea sa, Naţiunile Unite au jucat un rol esenţial în mediarea conflictelor inter- şi intra-statale în toate etapele: înainte ca acestea să devină conflicte armate, după izbucnirea violenţei şi în timpul implementării acordurilor de pace. O mediere reuşită a conflictelor necesită un sistem de sprijin adecvat care să ofere emisarilor asistenţă şi să se asigure că discuţiile au resursele logistice şi financiare necesare.

În timp ce majoritatea ţărilor îşi declară neutralitatea în funcţie de un război, alte ţări sunt permanent neutre fie prin decret constituţional, fie ca parte a unui tratat sau a unui acord de pace anterior. De fapt, multe naţiuni permanent neutre nu au deloc armată, punctează https://worldpopulationreview.com. Ţările neutre care menţin o armată au de obicei dreptul, conform dreptului internaţional, de a renunţa la neutralitate. Statele Unite au făcut acest lucru când au intrat în al Doilea Război Mondial, după atacul japonez asupra Pearl Harbor.

Ţările neutre diferă de ţările "nebeligerante" prin faptul că acestea din urmă nu luptă în mod direct, ci pot oferi sprijin necombativ unei părţi sau celeilalte - de exemplu, furnizând unui anumit beligerant alimente şi muniţii sau permiţând trecerea prin teritoriul care este interzis forţelor opuse, notează sursa citată.

Între statele neutre în prezent, se numără: Elveţia (neutră din 1815), Liechtenstein (1868), Andorra (1914), Vatican (1929), Irlanda (1939), Mexic (1945), Monaco (1945), San Marino (1945), Japonia (1947).

Mai multe naţiuni au încercat să rămână neutre, dar în cele din urmă au fost atrase în conflict - în special în Primul Război Mondial şi în Al Doilea Război Mondial - în ciuda intenţiilor lor neutre: Afganistan, Albania, Argentina, Belgia, Bhutan, Cambodgia, Danemarca, Estonia, Etiopia, Ungaria, Islanda, Iran, Italia, Laos, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Filipine, Portugalia, Spania, Tibet, Tonga, Turcia, Statele Unite ale Americii, Ucraina şi Iugoslavia.

Profilul ţărilor neutre

Cea mai cunoscută ţară permanent neutră este Elveţia, care şi-a păstrat neutralitatea din 1815, inclusiv în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Astăzi, Elveţia menţine o armată considerabilă pentru a descuraja agresiunea, menţinând o politică de "neutralitate armată", dar interzice desfăşurarea străină a forţelor sale, cu o singură excepţie: Garda Elveţiană, care oferă protecţie papei şi într-o mare parte din Vatican.

Cele două state nordice Suedia şi Finlanda şi-au menţinut mult timp neutralitatea militară, dar acest lucru s-a schimbat în februarie 2022, când Rusia şi-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei - cel mai mare război de pe continentul european de la Al Doilea Război Mondial, explică www.bbc.com.

Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în 1917. A semnat un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietică în 1948, care a marcat începutul istoriei sale de neutralitate. Acest tratat de prietenie a fost declarat "nul şi neavenit" prin prăbuşirea Uniunii Sovietice. Finlanda s-a alăturat oficial alianţei defensive occidentale NATO în aprilie 2023.

Suedia a adoptat politica de neutralitate timp de două secole, dar s-a alăturat oficial alianţei NATO în martie 2024. "Suedia lasă acum 200 de ani de neutralitate şi nealiniere în urmă", a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, după ce Parlamentul Ungariei şi-a dat aprobarea pentru intrarea ţării în alianţa Nord-Atlantică, ultimul obstacol în acest proces, potrivit Associated Press. "Este un pas mare. Trebuie să luăm asta în serios. Dar este şi un pas foarte natural pe care îl facem.", a mai spus oficialul suedez.

Micul stat Liechtenstein este situat între Austria şi Elveţia, alte două ţări neutre, şi nu a avut o armată proprie din 1868. Ţara a rămas neutră în al Doilea Război Mondial şi continuă să o facă şi în prezent, arată https://worldpopulationreview.com/.

Turkmenistan este un stat neutru din 12 decembrie 1995, Ziua neutralităţii fiind a doua cea mai importantă sărbătoare a ţării după Ziua Independenţei. Neutralitatea sa a venit ca urmare a unei rezoluţii a Naţiunilor Unite care i-a garantat statutul.

Vaticanul a fost recunoscut ca stat independent şi suveran în Tratatul de la Lateran în 1929. În schimbul semnării tratatului de către conducătorul italian Benito Mussolini - care a acordat independenţa Vaticanului - oraşul-stat (care este situat în întregime în Roma, capitala Italiei) a fost de acord să rămână neutru în toate problemele internaţionale, arată sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: nationaltoday.com