Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 2-6 decembrie 2024: Uniunea pieţelor de capital: Consiliul convine să facă datele financiare ale consumatorilor mai accesibile; Donald Tusk pregăteşte o preşedinţie poloneză a Consiliului UE sub semnul securităţii şi al solidarităţii interne; Comisia Europeană contractează 2,25 milioane de fiole de Remdesivir achiziţionate de 13 state membre ale UE; CE propune introducerea treptată a controlului digital la frontierele UE pe o perioadă de şase luni; Comisia Europeană şi-a intensificat monitorizarea platformei TikTok în contextul alegerilor din România; Comisia Europeană a anunţat înfiinţarea Consiliului european pentru agricultură şi alimentaţie (EBAF)

Consiliul Uniunii Europene

* Miniştrii sănătăţii din statele UE au adoptat, în 3 decembrie, o recomandare pentru extinderea zonelor fără fumat în anumite spaţii în aer liber, precum terase, plaje sau piscine, şi care vizează nu doar ţigările convenţionale, ci şi ţigările electronice, precum şi tutunul încălzit şi alte alternative la ţigara clasică, obiectivul fiind reducerea numărului deceselor provocate de cancer, potrivit agenţiilor EFE şi DPA.

Propunerea, adoptată în cadrul unui Consiliu UE al miniştrilor sănătăţii, extinde domeniul de aplicare al unei recomandări europene din 2009 privind tutunul pentru a include în aceasta şi spaţiile deschise, cum ar fi zonele de recreere şi terasele restaurantelor, precum şi produsele emergente legate de tutun.

În dezbaterea anterioară adoptării recomandării, unii miniştrii au considerat că UE ar trebui să furnizeze date ştiinţifice pentru a înţelege mai bine riscul pe care îl implică consumul unor noi produse alternative tutunului convenţional.

* Consiliul a ajuns, în 4 decembrie, la un acord cu privire la propunerea privind un cadru pentru accesul la date financiare (FIDA), care vizează deschiderea accesului instituţiilor financiare la datele clienţilor celeilalte părţi. (sursa: https://www.consilium.europa.eu)

În poziţia sa, Consiliul sprijină în mare măsură propunerea iniţială a Comisiei, urmând o abordare etapizată pentru punerea în aplicare a regimului. Îi clarifică domeniul de aplicare prin definirea seturilor de date, a produselor sau a sectoarelor specifice pe care aceste norme ar trebui să le vizeze şi cărora ar trebui să li se aplice, precum şi un calendar pentru obligaţiile de partajare a datelor care trebuie introduse.

De exemplu, Consiliul a exclus datele referitoare la pensiile ocupaţionale, dar a oferit statelor membre posibilitatea de a opta pentru acest regim. De asemenea, a acordat sistemelor de partajare a datelor capacitatea de a introduce o limită de timp pentru partajarea datelor clienţilor în cazul în care acestea nu sunt disponibile în format digital.

Prin acest acord, Consiliul este pregătit să negocieze forma finală a legislaţiei cu Parlamentul European. Odată ce se ajunge la un acord, ambele instituţii ar trebui să adopte oficial noua legislaţie, înainte ca aceasta să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE şi să intre în vigoare.

La 28 iunie 2023, Comisia Europeană a prezentat propuneri pentru a aduce în era digitală plăţile şi sectorul financiar în ansamblu, şi anume o revizuire a Directivei privind serviciile de plată (în legătură cu care discuţiile sunt în curs) şi propunerea privind un cadru pentru accesul la date financiare (FIDA) convenită astăzi în cadrul Consiliului.

Scopul acestor propuneri este de a adapta cadrul legislativ al UE la transformarea digitală a sectorului financiar aflată în curs, precum şi la riscurile şi oportunităţile pe care le prezintă atât pentru competitivitate, cât şi pentru protecţia consumatorilor.

* Premierul Donald Tusk a explicat, în 5 decembrie, că preşedinţia poloneză a Consiliului Uniunii Europene (UE) în prima jumătate a anului 2025 se va concentra pe securitate în toate dimensiunile sale, inclusiv pe limitarea migraţiei, deoarece "Europa trebuie să fie mai egoistă", potrivit EFE.

La o conferinţă de presă la Varşovia alături de preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, Donald Tusk a subliniat importanţa securităţii pentru Europa "într-un context geopolitic complex, marcat de războiul din Ucraina" şi de mai multe crize internaţionale.

El a pledat pentru o Europă mai asertivă şi "egoistă" în relaţiile sale internaţionale, cu prioritate asupra solidarităţii interne şi apărării intereselor sale în interesul "solidarităţii interne".

Premierul Poloniei, care a adoptat în mod unilateral măsuri restrictive împotriva migraţiei ilegale, precum suspendarea temporară a dreptului la azil în unele cazuri, a subliniat importanţa ca Europa "să înceapă să gândească în termeni polonezi" cu privire la multe aspecte, în special în ceea ce priveşte protecţia efectivă a frontierei.

Atât şeful executivului polonez, cât şi preşedinta PE au convenit să reafirme sprijinul neclintit al Europei pentru Ucraina, care va fi un alt pilon fundamental al preşedinţiei poloneze.

De asemenea, Metsolla a insistat că Europa trebuie "să facă mai mult pentru a ne îndeplini obligaţiile faţă de NATO, pentru a creşte cheltuielile destinate apărării".

Cei doi au convenit să evidenţieze importanţa consolidării bazei industriale a apărării europene şi a construirii unei industrii de apărare robuste, deoarece "securitatea europeană nu poate exista fără investiţii în apărare", a declarat preşedinta PE.

Comisia Europeană

* Comisia Europeană a anunţat, în 2 decembrie, achiziţionarea a 2.250.000 de fiole de Veklury, denumirea comercială a medicamentului Remdesivir folosit pentru tratarea COVID-19 şi fabricat de compania americană Gilead, potrivit agenţiei EFE.

Executivul comunitar a semnat contractul prin intermediul Autorităţii Europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA) pentru 13 state membre ale UE interesate să participe la achiziţia comună.

Este al treilea contract de acest tip anunţat de Bruxelles şi vine în continuarea celui de-al doilea, care a expirat în ianuarie, a indicat executivul comunitar, care nu a precizat lista ţărilor cumpărătoare şi nici preţul negociat pentru fiecare fiolă.

"Acest tratament antiviral poate fi utilizat pentru a trata COVID-19 în cazul pacienţilor adulţi şi adolescenţi internaţi cu pneumonie care necesită oxigen suplimentar, sau în cazul adulţilor cu un risc mai mare de a evolua către o formă severă de COVID-19", a amintit Comisia Europeană într-un comunicat.

* Comisia Europeană (CE) a propus, în 5 decembrie, să acorde statelor membre o perioadă de şase luni pentru aplicarea progresivă a noului sistem digital de control la frontieră al Uniunii Europene (UE), aşa-numitul Sistemul de Intrare/Ieşire (EES), pentru a se asigura că acesta funcţionează "fluid" din prima zi şi pentru a şti "cine intră şi cine iese" din UE, potrivit EFE.

Propunerea CE urmează acum să fie aprobată de Consiliul UE şi Parlamentul European. În acest context, vicepreşedinta executivă pentru suveranitatea tehnologică, securitate şi democraţie, Henna Virkkunen, a îndemnat Consiliul UE şi Parlamentul European să facă acest lucru "rapid".

Implementarea acestui sistem informatic de amploare este o operaţiune complexă şi nu pot fi excluse complet întârzierile, motiv pentru care CE propune această implementare progresivă pe parcursul unui semestru.

În practică, aceasta înseamnă că toate statele membre vor începe să utilizeze sistemul din prima zi la unul sau mai multe puncte de trecere a frontierei, începând cu cel puţin 10% din punctele de trecere a frontierei şi ajungând la înregistrarea completă a tuturor persoanelor până la sfârşitul perioadei de şase luni. În această perioadă, datele călătorilor vor fi înregistrate electronic doar la frontierele unde sistemul va funcţiona. În acelaşi timp, paşapoartele vor continua să fie ştampilate la toate frontierele.

Propunerea introduce şi posibilitatea suspendării temporare a funcţionării sistemului în cazul apariţiei unor defecţiuni tehnice sau a altor perturbări la frontiere, pentru a evita perioadele lungi de aşteptare.

CE a asigurat că aceasta este "piatra de temelie" a arhitecturii de interoperabilitate ce va permite tuturor sistemelor de informaţii de frontieră şi de securitate să comunice între ele.

EES este un sistem informatic de ultimă generaţie, al cărui cost de implementare presupune 480,2 milioane de euro timp de patru ani. El va înregistra digital numele persoanei, intrările şi ieşirile, refuzurile de intrare, datele paşapoartelor, amprentele digitale şi imaginile faciale ale pasagerilor din ţări terţe care călătoresc în oricare dintre statele membre UE şi cele asociate Schengen, a reamintit executivul comunitar într-un comunicat.

* Comisia Europeană (CE) şi-a intensificat monitorizarea platformei TikTok în conformitate cu legea europeană privind serviciile digitale (DSA), în contextul alegerilor din România, se arată într-un comunicat de presă al executivului comunitar, dat publicităţii în 5 decembrie.

CE precizează că măsura este legată de exercitarea competenţelor care revin executivului UE în conformitate cu DSA şi nu abordează procesul electoral din România, care este o chestiune ce ţine de autorităţile române şi în cele din urmă de poporul român.

Comisia a emis un 'ordin de reţinere' către TikTok, în conformitate cu DSA, ordonând platformei să îngheţe şi să conserve informaţiile legate de riscuri sistemice actuale sau previzibile pe care funcţionarea sa le-ar putea cauza proceselor electorale şi discursului civic în Uniunea Europeană. Această măsură are ca scop păstrarea informaţiilor şi probelor disponibile în cazul unei investigaţii suplimentare a Comisiei asupra respectării obligaţiilor care îi revin platformei TikTok în conformitate cu prevederile DSA.

Ordinul executivului comunitar urmează informaţiilor primite de Comisia Europeană în contextul alegerilor din România aflate în desfăşurare, printre care informaţii declasificate recent pentru a arăta interferenţa străină dinspre Rusia. În acest stadiu, Comisia monitorizează modul de respectare şi nu are nicio poziţie cu privire la eventuala încălcare de către TikTok a obligaţiilor ce îi revin conform DSA.

* Comisia Europeană a anunţat înfiinţarea în mod oficial a Consiliului european pentru agricultură şi alimentaţie (EBAF), luând astfel în considerare una dintre recomandările raportului final al dialogului strategic privind viitorul agriculturii, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

Prezidat de comisarul pentru alimentaţie şi agricultură, Christophe Hansen, Consiliul european pentru agricultură şi alimentaţie, recent lansat, urmăreşte să susţină o nouă cultură a dialogului, a încrederii şi a participării multipartite, în rândul actorilor din lanţul de aprovizionare cu alimente şi al societăţii civile, precum şi cu Comisia.

Se preconizează că acest organism consultativ va oferi Comisiei consiliere la nivel înalt cu privire la acţiunile întreprinse în urma raportului dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE şi va contribui la lucrările privind Viziunea pentru agricultură şi alimentaţie, care urmează să fie prezentată în primele 100 de zile ale mandatului.

Membrii vor fi încurajaţi să promoveze înţelegerea şi schimbul de experienţă între ei şi să acorde o atenţie deosebită coerenţei şi sinergiei politicilor Uniunii, precum şi consecvenţei acestora cu iniţiativele din sectorul privat.

Consiliul de administraţie este instituit pe o perioadă de cinci ani şi se preconizează că se va întruni, în principiu, de două până la şase ori pe an. Comisarul Hansen poate convoca grupul pentru reuniuni suplimentare atunci când este nevoie de consiliere urgentă.

În 5 decembrie a fost publicată o invitaţie de depunere a candidaturilor pentru a face parte din consiliul de administraţie. Acesta va fi alcătuit din maximum 30 de organizaţii membre reprezentând trei categorii de părţi interesate: comunitatea agricolă, alţi actori din lanţul de aprovizionare cu alimente şi societatea civilă, inclusiv în domenii precum mediul şi clima, bunăstarea animalelor sau aspecte legate de consumatori. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)