Mircea Florian, compozitor şi interpret de muzică folk, electronică şi experimentală este cunoscut şi sub numele "Florian din Transilvania", ideile sale artistice depăşind sfera propriu-zisă a muzicii, înscriindu-se în fenomene precum performance-ul, happening-ul ori în alte manifestări de avangardă.

S-a născut la 5 decembrie 1949, la Satu Mare. A absolvit Liceul Mihai Eminescu (1967) şi Facultatea de Cibernetică din Bucureşti (1972). Şi-a început cariera cântând muzică folk, însă mai târziu a abordat muzica electronică şi pe cea experimentală.

De-a lungul activităţii sale a înfiinţat mai multe formaţii-concept, fiind interesat de experimentele artistice avangardiste şi de mixtura între diverse stiluri muzicale, precum folk, muzică arhaică românească, africană şi asiatică, muzică electronică, rock progresiv, new wave ş.a. A început să cânte în liceu, cu formaţia "Zburătorii" (până în 1967), iar în Bucureşti la trupa "Lotus". A fost lider al formaţiei-concept "Ceata melopoică", la care au participat şi Sorin Chifiriuc, Andrei Oişteanu, Alexandru Beno, Gabi Căciulă, Valentin Andronescu, Gunther Reininger, Dorin Liviu Zaharia ş.a, potrivit www.teatruldenord.ro şi https://formareculturala.ro/mircea-florian/.

Sursa foto: Mircea Florian /Facebook 

La începutul anilor '80, a luat naştere trupa Florian de Transilvania, grup experimental ce îmbina într-un mod inedit muzica rock şi muzica electronică. Cu aceasta, artistul a susţinut spectacole de teatru-rock, şi a realizat albumul "Tainicul vârtej", apărut în anul 1986 la Electrecord. În proiectul Florian din Transilvania, artistul a colaborat cu muzicieni precum: Dan Cimpoeru, Horaţiu Rad, Marius Vintilă, Doru Istudor "M.S.", Valentin Andronescu, Dietrich Krauser, Doru Căplescu, Zsolt Kerestely, Mihaela Hoajă, Mircea Baniciu, Gabi Golescu, Adrian Fundescu.

În 1986 a plecat din România, îndreptându-se spre America, după o vreme s-a stabilit în Germania, iar după 1989 lucrează mult în România.

Sursa foto: Mircea Florian /Facebook  

Pasionat al muzicii experimentale şi atras constant de sfera neconvenţionalului, artistul s-a impus drept unul din reperele de valoare ale scenei autohtone şi străine. Discurile înregistrate, atât în zona de expresie folk, cât şi în rock, precum şi sutele de concerte sau spectacole performance constituie de asemenea momente de referinţă pentru muzica românească. Cel mai cunoscut album al său este "Tainicul vârtej" (1986), o creaţie aparţinând muzicii electronice, segment puţin explorat în ţară la acea vreme. Cei care şi-au dat concursul la realizarea acestui LP, alături de Mircea Florian - voce, chitară, sintetizatoare, cobză, sunt: Valentin Andronescu - claviaturi, Dan Cimpoieru - chitară, Doru Căplescu - sintetizator, Jolt Kerestly - computer drum, Doru Istudor - tobe, Mircea Baniciu - voce adiţională, Mihaela Hoajă - vioară.

Din discografia sa mai menţionăm: Mircea Florian/Marcela Saftiuc - muzică folk (split, 1973), "Pădure liniştitoare" (single, 1975), "Fântâna" (1977), precum şi în compilaţiile "Muzica folk" (1979) şi "Club A" (1994). În străinătate, a continuat să facă muzică de film, de teatru, muzica tuturor instalaţiilor sale. Lucrările expuse de artist au fost îndeosebi lucrări legate de sunet şi muzică (cel mai adesea cinetice): sculpturi de sunet, instalaţii de sunet, obiecte de sunet (cărţi sonore, "tableaux vivantes cântătoare") precum şi "partituri pictate": colaje, lucrări cu neon, video şi film.

Sursa foto: Mircea Florian /Facebook  

În 2009, a revenit pe scenă în calitate de invitat în concertele celor de la Shukar Collective. În data de 2 iunie 2011, Senatul Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad a hotărât să-i acorde titlul de "doctor honoris causa" şi să-l includă astfel în corpul său academic.

Sursa foto: Mircea Florian /Facebook  

Mircea Florian a obţinut de-a lungul carierei peste 20 de premii în România, Japonia, Germania şi Anglia. Este autor a peste 130 de compoziţii pentru instrumente solistice sau pentru ansambluri diferite de instrumente acustice sau sintetice. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)