Palatul Regal din Amsterdam (Koninklijk Paleis Amsterdam sau Paleis op de Dam) este o clădire impresionantă situată în piaţa Dam, din centrul capitalei Regatului Ţărilor de Jos, fiind în prezent palatul oficial de recepţie al regelui Willem-Alexander al Ţărilor de Jos. Palatul joacă un rol major în timpul vizitelor de stat, dar şi în alte ocazii, precum recepţiile de Anul Nou, cinele de gală şi ceremoniile de premiere, după cum se menţionează pe site-ul https://www.paleisamsterdam.nl/.

Construit între anii 1648-1665, în stil caracteristic artei şi arhitecturii clasicismului, Palatul Regal din Amsterdam este cea mai mare şi mai prestigioasă clădire din secolul al XVII-lea din Ţările de Jos, unul dintre cele mai importante monumente de aici. Clădirea a fost construită iniţial nu ca un palat, ci ca sediu al primăriei din Amsterdam. Arhitectul Jacob van Campen (1596 - 1657), după ale cărui planuri a fost ridicată construcţia, a proiectat o clădire care să reflecte puterea şi bogăţia Amsterdamului în secolul al XVII-lea, în perioada cunoscută ca Epoca de Aur olandeză. În secolul al XVII-lea, Olanda a devenit prima putere comercială a Europei şi a pus bazele unui vast imperiu colonial.

Un alt arhitect olandez care şi-a adus contribuţia la construirea Palatului Regal din Amsterdam a fost Daniël Stalpaert (1615-1676), cunoscut pentru contribuţiile sale la dezvoltarea clasicismului olandez, un stil caracterizat prin folosirea elementelor clasice, precum coloane, frontoane şi simetrie. Stalpaert a fost format ca pictor înainte de a deveni interesat de arhitectură, şi a fost puternic influenţat de opera arhitectului italian Andrea Palladio, potrivit https://academiaaesthetics.com/.

Clădirea este simetrică, proiectată în jurul unei axe centrale care prezintă coloane clasice. Lucrările de artă şi sculpturile interioare şi exterioare se spune că simbolizează buna guvernare, comerţul şi justiţia, după cum indică site-ul https://academiaaesthetics.com/. Construcţia se remarcă prin echilibru, sobrietate, încăperi fastuoase, interioare grandioase. Sculpturile au fost realizate de Artus Quellijn (1609-1668).

La construcţia clădirii a fost folosită o gresie galbenă din Germania pentru exterior şi marmură pentru interior, iar clădirea este susţinută de 13.659 de piloni. Deasupra frontonului principal se ridică o cupolă având în vârf o giruetă, simbol naval al oraşului. Intrarea se face prin şapte uşi care simbolizau cele şapte provincii ale ţării.

În inima clădirii, măreţia secolului al XVII-lea este încă vie în în Sala Cetăţeanului şi galeriile de marmură. Impresionantă este şi Sala de Judecată, decorată cu picturi alegorice. Sculpturi şi picturi ale unor artişti celebri - precum Govert Flinck şi Ferdinand Bol, ucenici ai lui Rembrandt - spun povestea Amsterdamului ca centru al universului. (https://www.paleisamsterdam.nl/).

La intrare, în marea sală, se află o statuie de marmură înaltă de aproximativ şase metri a lui Atlas, susţinând pe umerii săi cerul. O altă versiune a acestei statui, turnată în bronz, se află în exterior, pe acoperişul palatului. (https://www.paleisamsterdam.nl/).

În secolul al XVIII-lea, Olanda a pierdut poziţia de mare putere maritimă şi comercială, iar în 1794 a fost cucerită de Franţa, fiind transformată în regat sub autoritatea lui Louis Bonaparte (1806-1810), fratele lui Napoleon Bonaparte.

Clădirea a funcţionat ca primărie până în 1808, când regele Louis Bonaparte a hotărât să se mute aici, transformând-o în palat. Magnificul său mobilier Empire din acea perioadă - una dintre cele mai frumoase colecţii din lume - este încă folosit în timpul recepţiilor regale.

Palatul este deschis vizitatorilor în perioade în care nu există recepţii regale şi poate fi vizitat în cadrul unor tururi ghidate. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Koninklijk Paleis Amsterdam/Facebook