Parlamentul European (PE) se reuneşte în sesiune plenară, în intervalul 25-28 noiembrie, principalele subiecte de pe ordinea de zi fiind votul asupra noii Comisii Europene 2024-2029 (27 noiembrie) şi acceptarea României şi Bulgariei ca membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. De asemenea, vor avea loc dezbateri şi vot privind bugetul Uniunii pentru 2025, suportul oferit Ucrainei şi cooperarea militară a Rusiei cu Coreea de Nord, escaladarea violenţelor şi criza umanitară din Orientul Mijlociu, rezultatele privind discuţiile COP29 etc, informează site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Marţi, 26 noiembrie, în cadrul unei dezbateri cu Comisia Europeană, deputaţii sunt aşteptaţi să solicite Consiliului finalizarea rapidă a procesului de aderare completă a României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie Schengen. Controalele la frontierele maritime şi aeriene dintre cele două ţări şi celelalte state membre Schengen au fost eliminate în martie 2024, însă verificările la frontierele terestre continuă să fie aplicate. Austria şi-a arătat recent disponibilitatea de a ridica dreptul de veto în privinţa aderării complete a României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a anunţat la rândul său că miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie cu privire la propunerea Ungariei de a permite României şi Bulgariei să adere şi cu frontierele terestre la spaţiul Schengen.

Prezentarea Comisiei precum şi votul asupra componenţei va avea loc miercuri, 27 noiembrie. Audierile comisarilor au avut loc între 4 şi 12 noiembrie, fiecare candidat fiind evaluat de una sau mai multe comisii parlamentare, în funcţie de portofoliul propus. Comisarii desemnaţi supuşi evaluării în PE au fost:

* Austria - Afaceri interne şi migraţie, Magnus Brunner;
* Belgia - Pregătire şi gestionarea situaţiilor de criză/Egalitate, Hadja Lahbib;
* Bulgaria - Start-upuri, cercetare şi inovare, Ekaterina Zaharieva;
* Cehia -Parteneriate internaţionale, Jozef Sikela;
* Cipru - Pescuit şi oceane, Costas Kadis;
* Croaţia - Mediterana, Dubravka Suica;
* Danemarca - Energie şi locuinţe, Dan Jorgensen;
* Estonia - Politică externă şi de securitate, Înaltă Reprezentantă, vicepreşedintă, Kaja Kallas;
* Finlanda - Suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, vicepreşedintă executivă, Henna Virkkunen;
* Franţa - Prosperitate şi strategia industrială, vicepreşedinte executiv, Stéphane Sejourne;
* Germania - preşedinta realeasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen;
* Grecia - Transport sustenabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas;
* Italia - Coeziune şi reforme, vicepreşedinte executiv, Raffaele Fitto;
* Irlanda - Democraţie, justiţie şi statul de drept, Michael McGrath;
* Letonia - Economie şi productivitate/Punere în aplicare şi simplificare, Valdis Dombrovskis;
* Lituania - Apărare şi spaţiu, Andrius Kubilius;
* Luxemburg - Agricultură şi sectorul alimentar, Christophe Hansen;
* Malta - Echitate între generaţii, tineret, cultură şi sport, Glenn Micallef;
* Polonia - Buget, luptă antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin;
* Portugalia - Servicii financiare şi Uniunea economiilor şi a investiţiilor, Maria Luis Albuquerque;
* România - Oameni, competenţe şi pregătire, vicepreşedintă executivă, Roxana Mânzatu;
* Olanda - Climă, zero emisii nete şi creştere curată, Wopke Hoekstra;
* Slovacia - Comerţ şi securitate economică/Relaţii interinstituţionale şi transparenţă, Maros Sefcovic;
* Slovenia - Extindere, Marta Kos;
* Spania - Tranziţie curată, justă şi competitivă, vicepreşedintă executivă, Teresa Ribera;
* Suedia - Mediu, rezilienţă în domeniul apei şi o economie circulară competitivă, Jessika Roswall;
* Ungaria - Sănătate şi bunăstarea animalelor, Oliver Varhelyi (surse: https://elections.europa.eu/; https://www.europarl.europa.eu/)

Dezbaterile şi votul cu privire la bugetul Uniunii pentru anul 2025 vor avea loc în zilele de 26 (dezbateri) şi 27 noiembrie (vot). Votul asupra bugetului pe 2025 are loc în contextul în care la 6 noiembrie, negociatorii Parlamentului şi ai Consiliului au ajuns la un acord provizoriu. Deputaţii europeni s-au asigurat că finanţarea costurilor de rambursare EURI, care sunt de două ori mai mare decât suma estimată iniţial pentru 2025, ar putea fi realizată, protejând în acelaşi timp finanţarea pentru programele esenţiale, cum ar fi Erasmus+ sau R&D. Deputaţii au anulat toate reducerile făcute de statele membre şi au insistat cu succes asupra utilizării corespunzătoare a noului "mecanism în cascadă EURI" introdus în revizuirea bugetului pe termen lung al UE. Acest mecanism este conceput pentru a gestiona creşterea costurilor de împrumut din Next Generation UE fără a afecta iniţiativele cheie, menţinând flexibilitatea bugetului şi capacitatea de răspuns. De asemenea, Parlamentul a negociat cu succes o finanţare suplimentară de 230,7 milioane de euro dincolo de proiectul iniţial de propunere a Comisiei, concentrându-se pe programe şi politici care vizează îmbunătăţirea vieţii oamenilor, creşterea competitivităţii şi abordarea provocărilor actuale. În plus, creşterile majore rezultate din economiile anterioare vor beneficia de bugetul 2025, inclusiv 62 de milioane de euro pentru Erasmus+ şi 20 de milioane de euro pentru Orizont Europa, scrie https://www.europarl.europa.eu/.

Rezultatele COP 29 şi provocările pentru politica internaţională în domeniul climei vor fi în atenţia PE la 28 noiembrie. O delegaţie oficială condusă de preşedintele Lidia Pereira (PPE, PT) şi de vicepreşedintele Mohammed Chahim (S&D, NL) s-au aflat la Baku, Azerbaidjan, în perioada 18-22 noiembrie, pentru a participa la Conferinţa ONU COP29 privind schimbările climatice. Parlamentul European şi-a adoptat, în context, cererile înaintea discuţiilor globale privind clima din acest an, la 14 noiembrie 2024. "Pentru a face progrese tangibile în ceea ce priveşte acţiunea globală privind schimbările climatice, avem nevoie de un efort colectiv real şi de mai multe acţiuni din partea tuturor ţărilor. Situaţia s-a schimbat din anii 1990 - în timp ce UE şi-a redus cu peste jumătate cota de emisii globale la 6% în 2023, emisiile din marile economii emergente continuă să crească, iar o ţară precum China are acum emisii istorice la egalitate cu UE.", a punctat Lidia Pereira în context.

În 28 noiembrie, PE va lua în discuţie o propunere de rezoluţie privind întărirea sprijinului ferm al UE pentru Ucraina împotriva războiului de agresiune al Rusiei şi intensificarea cooperării militare dintre Coreea de Nord şi Rusia. La 22 octombrie 2024, deputaţii au votat un împrumut extraordinar de 35 de miliarde de euro pentru Ucraina, ce va fi rambursat din viitoarele venituri provenite din activele ruseşti îngheţate. Acest împrumut constituie contribuţia UE ca parte a pachetului G7 convenit în luna iunie, menit să furnizeze Ucrainei sprijin financiar de până la 50 de miliarde de dolari (aproximativ 45 de miliarde de euro). Suma finală a contribuţiei UE ar putea fi mai mică, în funcţie de volumul împrumuturilor acordate de alte state membre din G7. Fondurile acordate prin acest mecanism vor trebui plătite până la sfârşitul anului 2025. Acordarea împrumutului este condiţionată de angajamentul Ucrainei de a menţine mecanisme democratice funcţionale, de a respecta drepturile omului şi alte condiţii politice, care vor fi specificate într-un memorandum de înţelegere.

Cu privire la Orientul Mijlociu, la 26 noiembrie, deputaţii europeni şi Comisia vor discuta despre criza umanitară din Gaza şi Cisiordania, rolul esenţial al UNRWA şi necesitatea eliberării tuturor ostaticilor.

***
Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu,editor online: Adrian Dãdârlat)