În fiecare an, la 25 noiembrie, este marcată Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, dar şi debutul campaniei UNiTE, o iniţiativă de 16 zile de activism ce se încheie cu Ziua internaţională a drepturilor omului (10 decembrie). În 2024, campania are tema "Every 10 Minutes, a woman is killed. #NoExcuse. UNiTE to End Violence against Women" şi doreşte să atragă atenţia atât asupra escaladării alarmante a violenţei împotriva femeilor cât şi în ceea ce priveşte revitalizarea angajamentelor, cerând responsabilitate şi acţiuni din partea factorilor de decizie, se arată pe site-ul oficial al ONU, https://www.un.org/.

Violenţa împotriva femeilor şi fetelor rămâne una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. La nivel global, un număr estimat de 736 milioane de femei - aproape una din trei femei - au fost supuse violenţei fizice şi/sau sexuale de către partenerul intim, violenţei sexuale de către un non-partener, sau ambelor violenţe, cel puţin o dată în viaţă. Pentru cel puţin 51.100 de femei în 2023, ciclul violenţei bazate pe gen s-a încheiat final şi brutal, ele fiind ucise de către parteneri sau de membri ai familiei. Asta înseamnă că o femeie a fost ucisă la fiecare 10 minute. Acest flagel al violenţei s-a intensificat în diferite situaţii, inclusiv la locul de muncă şi în spaţiile online, şi a fost agravat de conflicte şi schimbările climatice.

Tot la 25 noiembrie, reprezentanţii Agenţiei ONU pentru Femei şi Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă vor lansa, în cadrul unei conferinţe de presă, raportul "Femicidul în 2023: estimări globale ale femicidului comis de partenerul intim sau de alţi membri ai familiei". Femicidul (sau feminicidul) este uciderea intenţionată a unei femei sau a unei fete. Este o problemă universală fiind cea mai brutală, vizibilă şi extremă manifestare a ciclului de violenţă bazată pe gen pe care o pot îndura femeile şi fetele. Violenţa împotriva femeilor şi fetelor poate şi trebuie prevenită, potrivit https://www.unwomen.org/.

Între măsurile ce pot fi luate pentru a diminua violenţa împotriva femeilor şi a femicidului se află: tragerea la răspundere a făptaşilor şi stabilirea unei toleranţe zero faţă de violenţa împotriva femeilor şi fetelor; adoptarea, implementarea şi finanţarea planurilor naţionale de acţiune pentru a pune capăt violenţei împotriva femeilor şi fetelor; investiţii în organizaţii de prevenire şi pentru drepturile femeilor în vederea asigurării de drepturi şi acces la servicii esenţiale pentru supravieţuitori.

În ciuda adoptării Convenţiei privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) de către Adunarea Generală a ONU în 1979, violenţa împotriva femeilor şi fetelor rămâne o problemă omniprezentă la nivel mondial. În acest scop, la 20 decembrie 1993, Adunarea Generală a adoptat "Declaraţia privind Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor" (Rezoluţia 48/104), care defineşte violenţa împotriva femeilor ca "orice act de violenţă bazată pe gen, care are ca rezultat sau este susceptibil să aibă ca rezultat vătămarea fizică, sexuală sau suferinţa psihologică asupra femeilor, inclusiv ameninţările cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă au loc în viaţa publică sau privată". O nouă Rezoluţie 52/86 intitulată "Măsuri de prevenire a criminalităţii şi de justiţie penală pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor" a fost adoptată la 12 decembrie 1997, notează https://www.ohchr.org/.

Un alt pas făcut în direcţia corectă s-a concretizat sub forma iniţiativei lansate în 2008, cunoscută sub numele de UNiTE, pentru a pune capăt violenţei împotriva femeilor. Aceasta îşi propune să crească gradul de conştientizare a publicului cu privire la această problemă, precum şi să sporească atât procesul de elaborare a politicilor, cât şi resursele dedicate punerii capăt violenţei împotriva femeilor şi fetelor din întreaga lume, notează site-ul https://www.un.org/.

Până în prezent, doar două din trei ţări au interzis violenţa domestică, în timp ce 37 de ţări din întreaga lume scutesc încă de urmărire penală autorii violurilor dacă sunt căsătoriţi cu victima sau eventual dacă se căsătoresc cu victima, iar 49 de ţări nu au în prezent legi care să protejeze femeile împotriva violenţei domestice.

La 7 februarie 2000, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 54/134, prin care a stabilit data de 25 noiembrie drept Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite a invitat guvernele, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să planifice activităţi menite să trezească conştiinţa publică în faţa acestor probleme.

Activiştii pentru drepturile femeii au sărbătorit, începând din 1981, ziua de 25 noiembrie ca Zi împotriva violenţei. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană. În cadrul celei de-a IV-a Conferinţe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violenţa asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalităţii, a dezvoltării şi a păcii şi aduce atingeri drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, menţionează site-ul http://insp.gov.ro/.

România a aderat la două instrumente juridice internaţionale, respectiv Convenţia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (semnată la 4 septembrie 1980 şi ratificată la 7 ianuarie 1982) şi Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul, 2011; semnată de România în 2014 şi ratificată în 2016), potrivit https://www.ohchr.org/ şi https://www.coe.int/.

***

La 13 iunie 2024, au intrat în vigoare primele norme ale UE privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică afectează aproximativ una din trei din cele 228 de milioane de femei din UE. Prin incriminarea anumitor forme de violenţă împotriva femeilor în întreaga UE, inclusiv online, şi prin consolidarea accesului victimelor la justiţie, la protecţie şi la sprijin, directiva urmăreşte să asigure drepturile fundamentale de egalitate de tratament şi de nediscriminare între femei şi bărbaţi. Noile norme sunt decisive împotriva violenţei de gen şi interzic mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forţate şi cele mai răspândite forme de violenţă cibernetică, precum partajarea neconsimţită de imagini intime (inclusiv deepfake-uri), urmărirea cibernetică şi hărţuirea cibernetică (inclusiv exhibiţionismul cibernetic). Statele membre trebuie să transpună directiva în legislaţia lor naţională până la 14 iunie 2027, se arată pe https://romania.representation.ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Mai multe organizaţii nonguvernamentale au organizat in Piaţa Unirii un miting împotriva violenţei asupra femeilor. De asemenea, unele dintre protestatare au purtat tricouri cu mesaje împotriva violenţei asupra femeilor şi au fost machiate astfel încât să pară bătute.