La 20 noiembrie este sărbătorită, în fiecare an, din Kiribati în India şi din Kenya până în SUA, Ziua mondială a copiilor, data la care Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Drepturilor Copilului, în 1959, şi Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, în 1989. Pe baza Convenţiei şi a eforturilor comune ale tuturor ţărilor şi regiunilor, cu prilejul Zilei mondiale a copilului se susţin şi se sărbătoresc drepturile copiilor precum şi construirea unui mediu prietenos pentru copiii din întreaga lume prin dialog şi acţiuni, se arată pe https://www.un.org/.

În 2024, tema zilei este "Listen to the future. Stand up for children's rights", fiind un mesaj adresat adulţilor, care ascultând vocile copiiilor le pot asigura acestora dreptul la auto-exprimare, le pot înţelege ideile pentru o lume mai bună şi le pot include priorităţile în acţiunile de astăzi. Ziua mondială a copilului este marcată printr-o varietate de evenimente şi activităţi axate pe vocile şi priorităţile copiilor. Totodată, UNICEF, partenerii, guvernele, companiile, părinţii, profesorii şi copiii din întreaga lume aruncă o lumină asupra drepturilor copiilor şi fac apel la liderii mondiali să accelereze acţiunile necesare pentru a proteja şi îndeplini drepturile fiecărui copil, fără discriminare. Tot în aceeaşi zi, şcoli şi clădiri emblematice din întreaga lume sunt luminate sau vopsite în albastru pentru a arăta sprijinul pentru drepturile copilului. Anii trecuţi, repere celebre din întreaga lume s-au alăturat campaniei, inclusiv Turnul Eiffel din Franţa, Chichen Itza din Mexic şi sute de clădiri istorice din India, potrivit https://www.unicef.org/.

În urmă cu 70 de ani, la 20 noiembrie 1959, era adoptată Declaraţia pentru Drepturile Copilului, care definea drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.

Tot în 2024, se împlinesc 35 de ani de la adoptarea Convenţiei pentru Drepturile Copilului - cel mai larg ratificat tratat (196 de ţări) privind drepturile omului din istorie - apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia recunoaşte copiii ca fiinţe umane şi indivizi cu propriile lor drepturi şi subliniază faptul că perioada copilăriei este separată de vârsta adultă şi durează până la 18 ani; este un timp special, protejat, în care copiii trebuie lăsaţi să crească, să înveţe, să se joace, să se dezvolte şi să înflorească cu demnitate, conform https://www.unicef.org/.

În ultimii 35 de ani, ţările din Europa şi Asia Centrală au experimentat schimbări semnificative, inclusiv progrese în domeniul protecţiei drepturilor copiilor. Convenţia a inspirat guvernele să schimbe legile şi politicile şi să facă investiţii, astfel încât tot mai mulţi copii să primească în sfârşit îngrijirea sănătăţii şi alimentaţia de care au nevoie pentru a supravieţui şi a se dezvolta, existând garanţii mai puternice pentru a proteja copiii de violenţă şi exploatare. De asemenea, a permis mai multor copii să-şi facă vocea auzită şi să participe la consolidarea societăţilor lor. Cu prilejul acestei aniversări, sunt sărbătorite aceste realizări şi este reafirmat angajamentul UNICEF faţă de copiii lumii, deoarece nu încă toţi copiii se bucură de o copilărie deplină. Depinde de generaţia de astăzi să facă apel la liderii guvernelor, afacerilor şi comunităţilor să-şi îndeplinească angajamentele şi să ia măsuri pentru drepturile copilului acum, odată pentru totdeauna.

Ziua mondială a copiilor marchează, începând din 1990, aniversarea datei la care au fost adoptate de către ONU ambele documente, respectiv Declaraţia pentru Drepturile Copilului şi Convenţia pentru Drepturile Copilului.

România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte, conform https://www.mmuncii.ro/.

În 2000, Adunarea Generală a ONU a adoptat două Protocoale Opţionale la Convenţie: unul interzice recrutarea copiilor sub 18 ani în forţele armate sau participarea acestora la ostilităţi; celălalt întăreşte interdicţiile şi sancţiunile privind vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă. Un al treilea Protocol Opţional, adoptat de Adunare în 2011, a intrat în vigoare în 2014. Acesta prevede o procedură de comunicare care permite copiilor, în mod individual, să depună plângeri cu privire la încălcarea drepturilor lor, în temeiul Convenţiei şi a primelor două Protocoale. Comitetul pentru Drepturile Copilului, înfiinţat în temeiul Convenţiei, este un organism format din 18 experţi independenţi, care se întruneşte periodic pentru a monitoriza progresele înregistrate de statele părţi în îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul Convenţiei şi a primelor sale două protocoale opţionale. Face recomandări guvernelor cu privire la modalităţi de a îndeplini aceste obligaţii. Comitetul emite, de asemenea, interpretarea dispoziţiilor Convenţiei sub formă de observaţii generale, potrivit https://www.un.org/.

UNICEF - Fondul pentru Copii al Organizaţiei Naţiunilor Unite este organizaţia care se ocupă cu promovarea şi coordonarea acestei zile speciale. UNICEF lucrează în cele mai dificile locuri din lume pentru a ajunge la cei mai dezavantajaţi copii şi adolescenţi şi pentru a proteja drepturile fiecărui copil, pretutindeni. Unul dintre cei mai mari furnizori de vaccinuri din lume, UNICEF sprijină sănătatea şi nutriţia copiilor, sursele de apă potabilă şi canalizarea, educaţia de calitate şi dezvoltarea de competenţe, prevenirea şi tratamentul HIV pentru mame şi bebeluşi şi protecţia copiilor şi adolescenţilor împotriva violenţei şi exploatării. Înainte, în timpul şi în urma situaţiilor de urgenţă umanitară, UNICEF este la faţa locului, aducând ajutor şi speranţă salvatoare copiilor şi familiilor lor.

În octombrie 2021, UNICEF a publicat Planul strategic 2022-2025, ce reflectă angajamentul fără rezerve al UNICEF de a promova drepturile tuturor copiilor, pretutindeni, aşa cum este menţionat în Convenţia pentru Drepturile Copilului şi ghidat de Angajamentele de bază pentru copii în acţiunea umanitară. Acest Plan strategic vine într-un moment crucial în care drepturile copiilor sunt ameninţate la un nivel care nu a fost văzut de mai mult de o generaţie. Este primul dintre cele două planuri succesive către 2030 şi reprezintă contribuţia UNICEF la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), axate pe copii în toate situaţiile. Ca atare, oferă un cadru global pentru programele de ţară şi comitetele naţionale, indică site-ul https://www.unicef.org/.

Planul Strategic va ghida acţiunile sincronizate către o redresare incluzivă din COVID-19, accelerând realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă şi realizarea unei societăţi în care toţi copiii să fie incluşi, fără discriminare, şi să aibă capacitatea de a acţiona, de a avea oportunităţi şi drepturile lor să fie respectate. Planul a fost conceput pornind de la vocile copiilor, comunităţilor, guvernelor, agenţiilor Naţiunilor Unite, sectorului privat, societăţii civile şi alţi parteneri. El descrie obiective programatice cheie şi un set de domenii de rezultate aferente, strategii de schimbare şi factori posibili, inclusiv abordări noi sau accelerate pe subiecte precum acţiunea climatică, sănătatea mintală şi protecţia socială. Pentru a atinge obiectivele ambiţioase ale Planului Strategic, UNICEF se va baza pe prezenţa sa în peste 190 de ţări şi teritorii, pe o expertiză profundă şi un leadership de gândire bazat pe dovezi, cercetări şi date de teren. UNICEF îşi va folosi, de asemenea, vocea şi parteneriatele pentru a mobiliza sursele de finanţare şi alte resurse, dar şi expertize de la guvernele naţionale, sectorul privat şi comunitatea internaţională de dezvoltare, inclusiv partenerii cheie ai Naţiunilor Unite. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril)