Alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 (primul tur) şi 8 decembrie (al doilea tur) se desfăşoară în baza Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României republicată, Hotărârii nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024 sau Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024.

În general, legislaţia privind alegerea preşedintelui, începând cu 1990, în România, nu a cunoscut modificări substanţiale. Modalitatea de alegere a preşedintelui a rămas aceeaşi, şeful statului fiind ales prin vot direct cu majoritate absolută de voturi. Dacă această majoritate nu se întruneşte, se organizează un al doilea tur de scrutin. Regula privind numărul de susţinători necesari pentru depunerea candidaturii a fost, în anii '90, mai suplă (100.000 şi 200.000 de semnături), pentru a ajunge în anul 2000, la 300.000 de susţinători. După 2000, s-a revenit la cele 200.000 de semnături necesare. O modificare importantă în privinţa alegerii preşedintelui, după 1989, a fost prelungirea mandatului prezidenţial de la 4 la 5 ani, odată cu modificarea Constituţiei, în anul 2003.

Astfel, conform Legii nr. 370/2004, preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, adică o majoritate absolută. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În al doilea tur, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, adică o majoritate simplă.

La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice sau alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat. Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Alegerile se desfăşoară într-o zi de duminică şi au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre, cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării.

Propunerile de candidaturi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor.

Propunerile de candidatură se fac în scris şi vor fi primite numai dacă: sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

Lista susţinătorilor cu cele 200.000 de semnături se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central. Propunerea de candidatură se depune şi se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii. Exemplarul original şi o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înaintează la Curtea Constituţională, iar al patrulea, certificat de preşedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului. De asemenea, declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.

Conform Constituţiei României, au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot, care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României (art. 37).

Potrivit Legii nr. 370/2024, Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale. Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora (art. 29).

Înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor cu privire la funcţia de Preşedinte al României de către BEC poate fi contestată la Curtea Constituţională, aceasta din urmă soluţionând contestaţiile, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (art. 38).

Pentru candidaţii la alegerea Preşedintelui României, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit (art. 36 din Legea 370/2004).

Sondajele de opinie de tip exit-poll, la ieşirea de la urne pot fi făcute doar de către institutele de sondaje de opinie, care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării. (art. 39 din Legea nr. 370/2004).

După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării.

După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele birourilor electorale ale secţiilor de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde: numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secţia de votare; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială; numărul total al voturilor valabil exprimate; numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate etc.

Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, Bucureşti şi pentru secţiile de votare din străinătate se înaintează cu pază înarmată la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar (art. 51 din Legea nr. 370/2004).

Curtea Constituţională poate anula alegerile, în cazul în care constată că votarea şi stabilirea rezultatelor ce au avut loc prin fraudă sunt de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază (art. 52 din Legea nr. 370/2004).

În virtutea prerogativei Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmarea rezultatele sufragiului, rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să fie validat de Curtea Constituţională (art. 37 din Legea nr. 47/1992 şi art. 53 din Legea nr. 370/2004). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)