Olanda va impune controale la toate frontierele sale terestre începând cu data de 9 decembrie, timp de şase luni; integrarea în Uniunea Europeană a devenit obiectiv strategic al Republicii Moldova; audierile viitorilor comisari europeni au continuat pe 12 noiembrie 2024; noul executiv european va prezenta o "strategie europeană de pregătire" civilă şi militară; Parlamentul European va organiza la 19 noiembrie o sesiune plenară extraordinară pentru a marca împlinirea a 1000 de zile de rezistenţă a poporului ucrainean. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante evenimente ale săptămânii din spaţiul european.

*Olanda va impune controale la toate frontierele sale terestre începând cu data de 9 decembrie, a declarat la 11 noiembrie 2024 un purtător de cuvânt al ministrului pentru azil şi migraţie, Marjolein Faber, a transmis Reuters. Controalele la frontierele terestre - toate cu state din spaţiul Schengen de liberă circulaţie - vor fi în vigoare timp de şase luni.

*Constituţia Republicii Moldova, modificată prin referendum, a fost publicată la 13 noiembrie 2024 în Monitorul Oficial, a informat MOLDPRES. Astfel, preambulul legii supreme a fost completat cu două alineate noi cu următorul cuprins: "RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova".

De asemenea, a fost introdus titlul V prim - INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ - cu următorul cuprins: Aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene:

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileşte de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".


Audierile viitorilor comisari europeni

*La 11 noiembrie, un purtător de cuvânt al Parlamentului European, a transmis că decizia privind aprobarea comisarului european desemnat pentru sănătate (publică) şi bunăstarea animalelor Oliver Varhelyi a fost amânată, potrivit Reuters. În audierea de confirmare, desfăşurată în 6 noiembrie, Oliver Varhelyi, din Ungaria, a răspuns întrebărilor adresate de membrii comisiilor de mediu (ENVI) şi agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) ale Parlamentului European. La audierea de confirmare au fost invitaţi şi reprezentanţi ai subcomisiei de sănătate publică (SANT) şi ai comisiei de industrie, cercetare şi energie (ITRE).

*La 12 noiembrie, au avut loc audierile ultimilor comisari europeni desemnaţi, cei propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, între care şi reprezentanta României, Roxana Mînzatu.

Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, a fost auditată de eurodeputaţi din două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT).

Comisarul desemnat al României a declarat în cadrul audierilor că îşi va structura mandatul pe trei piloni, dintre care primul va fi pregătirea, "dar într-un sens mai larg". Europa trebuie să construiască pe baza a ceea ce a funcţionat deja, a punctat Roxana Mînzatu, dând în acest sens exemplul programului Erasmus +. Al doilea pilon, despre care a spus că este unul cheie, este cel al locurilor de muncă de calitate, menţionând "o preocupare profundă privind locurile de muncă de calitate, care oferă salarii decente, condiţii de lucru echitabile şi sigure". "Lucrând cu partenerii sociali voi crea un cadru puternic în prima parte a mandatului meu şi vom începe cu directiva salariului minim. Mă voi asigura că dreptul la deconectare va fi respectat. Voi consolida Autoritatea Europeană a Muncii", a spus ea în faţa eurodeputaţilor. Al treilea element al mandatului ar urma să fie justiţia socială: "Mă voi strădui pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie, indiferent de mediul în care trăiesc". Ea a menţionat, printre altele, faptul că UE are un milion de cetăţeni fără locuinţe.

"Stimaţi deputaţi, viitoarea comisie va fi una a investiţiilor, care va servi nevoilor lucrătorilor şi cetăţenilor noştri. Mă voi asigura că Fondul Social European va avea un impact mai mare de acum încolo", a adăugat mai susţinut Roxana Mînzatu.

Kaja Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, propusă pentru funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, a afirmat în cadrul audierilor că Uniunea Europeană trebuie să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar". Viitoarea şefă a diplomaţiei europene a mai afirmat că Uniunea Europeană trebuie să aibă în următorii cinci ani rezultate clare în politica sa de extindere, afirmând că problemele de astăzi ale vecinilor UE devin problemele de mâine ale blocului comunitar european, iar Uniunea Europeană are o mare forţă de atracţie pentru Balcanii Occidentali, Ucraina şi Republica Moldova.


Comisia Europeană

*Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la 13 noiembrie că noul executiv european va prezenta o "strategie europeană de pregătire" civilă şi militară, pornind de la concluziile raportului întocmit de fostul preşedinte finlandez Sauli Niinisto pe acest subiect.

"Ameninţarea unei agresiuni armate împotriva unui stat membru nu a fost niciodată mai mare de la sfârşitul Războiului Rece. Dacă vrem să o prevenim, trebuie să ne pregătim pentru ea", a avertizat Von der Leyen, referindu-se la Rusia, într-un mesaj video în timpul unui forum de securitate desfăşurat la Espoo (Finlanda).

*La 13 noiembrie, Comisia a dezvăluit câştigătorii ediţiei 2024-2025 a premiilor "Capitala europeană a inovării" (iCapital), care sărbătoresc un deceniu de recunoaştere a oraşelor ce deschid calea către furnizarea de soluţii inovatoare pentru cetăţenii lor. Premiile de top din acest an, finanţate în cadrul programului UE pentru cercetare şi inovare Orizont Europa, au fost acordate oraşelor Torino şi Braga, anunţă https://ec.europa.eu/.

*La 14 noiembrie, Comisia Europeană a decis să trimită Bulgaria şi România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea integrală a obligaţiilor de colectare şi epurare prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE). Scopul directivei este de a proteja sănătatea oamenilor şi mediul prin prevederea cerinţei ca apele uzate urbane să fie colectate şi epurate înainte de a fi evacuate în mediu. Oraşele (aglomerările urbane) trebuie să creeze infrastructura necesară pentru colectarea şi epurarea apelor lor uzate urbane.

În România, 150 de mari aglomerări urbane (care au peste 10.000 de locuitori) nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 155 de mari aglomerări, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015, potrivit https://ec.europa.eu/.

*La 14 noiembrie, Comisia Europeană a anunţat că a amendat Meta cu 797,72 milioane de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE prin legarea serviciului său online de anunţuri Facebook Marketplace de reţeaua de socializare Facebook şi prin impunerea unor condiţii comerciale neloiale altor furnizori de servicii de anunţuri online, potrivit https://ec.europa.eu/.


Parlamentul European

*Parlamentul European va organiza la 19 noiembrie o sesiune plenară extraordinară pentru a marca împlinirea a 1000 de zile de rezistenţă a poporului ucrainean de la declanşarea agresiunii ruse asupra ţării lor, a transmis, pe 12 noiembrie, preşedinta legislativului european, Roberta Metsola, pe platforma X. Ea a mai anunţat că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va participa la şedinţa plenară prin intermediul unui "discurs special din Ucraina".

*Parlamentul European a adoptat pe 14 noiembrie propunerea de amânare cu un an a aplicării legii privind combaterea despăduririi, după ce noul act normativ a fost criticat vehement în ultimele luni, au transmis agenţiile DPA şi Reuters. Propunerea de amânare a fost adoptată cu 371 voturi pentru (majoritatea venite din partea grupurilor de centru-dreapta şi de extremă dreapta), 240 de voturi împotrivă şi 30 de abţineri .Dacă statele membre vor fi de acord cu amânarea, marile companii urmează să se supună prevederilor noii legi începând cu 30 decembrie 2025, iar IMM-urile de la 30 iunie 2026. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan,editor online: Ady Ivaşcu)